.jpg)
Ziua Micii Unirii a fost marcată la Timişoara aşa cum se face de ani de zile. Până şi Cuza ar fi avut mai multă inspiraţie pentru a organiza această zi deosebită de 24 ianuarie. Dar Cuza, cu ocaua lui, a rămas doar o amintire, un loc pe unde a trecut (Hotel “Trompeta”) şi unde, o dată pe an, se depun coroane. La casa Alexandru Ioan Cuza, din Piaţa Unirii, s-au depus şi luni coroane, la ora 10, iar de la ora 10.30, la bustul lui, din faţa Poliţiei Timiş. Şi? Păi… şi atât… E ziua Micii Uniri. Nici măcar aia Mare. S-a unit Ţara Românescă cu Moldova, iar Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al celor două principate. Din 1859 până acum au trecut ani, dar se pare că o marcare mai pregnantă a zilei nu se face. Nu că s-ar face tare mult “tămbălău” atunci când e unirea aia mare…
Oficialităţi, armată, preoţi şi… cam atât
Oficialităţile vin, depun coroane, preoţii ţin o slujbă şi se merge mai departe, fiecare la casa lui… E adevărat, trebuie trecut şi prin aceste etape, sunt absolut necesare, dar n-ar strica, după aceea, mai pe seară, o marcare a evenmimentului şi în alte feluri şi cu mult mai multă lume. Cum fac americanii… La aceste manifestări nu prea sunt doritori în ale privitului, în afară de oficialităţi şi, în general, cei care sunt implicaţi în acestea… “Americanii au un alt concept. Asta din petrsepectiva faptului că se doreşte să fie multă lume. Celor care le plac paradele militare vin. Şi 1 Decembrie, şi 24 ianuarie sunt iarna. Cred că contează şi lucrul ăsta. Cred că ar trebui regândite, în sensul că să fie nişte manifestări pentru public… Noi, de 1 Decembrie, am făcut, dar nu vine lumea cum ar veni vara… ”, spune viceprimarul Timişoarei, Adrian Orza.
Arădenii au încins Hora Unirii în centrul oraşului
Arădenii au sărbătorit, luni, Ziua Unirii Principatelor, printr-o manifestaţie organizată de autorităţile locale, în faţa Palatului Administrativ. Programul a fost dens şi concentrat. După o slujbă religioasă, muzeograful Bogdan Ivaşcu a vorbit despre semnificaţia zilei de 24 ianuarie 1859 în istoria poporului român. A urmat un scurt program folcloric, după care cei prezenţi au încins o Horă a Unirii pe platou. Din păcate, interesul manifestat de simplii cetăţeni a fost doar simbolic, nici măcar ocazia de a participa la o întrunire publică într-un spaţiu în care asemenea manifestaţii nu mai pot fi organizate de nimeni în afara autorităţilor locale, în urma unei controversate decizii a primarului Gheorghe Falcă, nu i-a convins pe oameni să se adune în număr mare pentru a sărbători Unirea Principatelor, act istoric ce a prefaţat Marea Unire, ale cărei baze au fost puse la Arad.
Ziua Unirii – sărbătorită fără huiduieli, la Făget
Scenete, concursuri, expoziţii şi vizionări de filme, cu prilejul Micii Uniri, la Liceul Teoretic „Traian Vuia” din Făget. Fost inspector general de Timiş, actual director de şcoală, Dumitru Tomoni, a pregătit totul ca la carte. Deşi organizatrorii au fost, în cea mai mare parte, membri de vază ai PD-L, la Făget nu s-au auzit huiduieli şi nici scandări antiguvernamentale şi antiprezidenţiale.
Istorie pe pâine, în curtea liceului…
„Ca în fiecare an, în semn de preţuire faţă de un moment important din istoria neamului, Unirea cea Mică, am organizat la liceul din Făget, în colaborare cu Memorialul Revoluţiei, Primăria şi Protopopiatul din localitate, mai multe momente cultural-artistice destinate acestei zile. Dimineaţa, elevii de la gimnaziu au evocat evenimentele petrecute cu 152 de ani în urmă, a urmat apoi un concurs interdisciplinar, iar în jurul prânzului a avut loc vernisajul unei expoziţii tematice şi vizionarea filmului «Noi nu murim»”, ne-a spus Dumitru Tomoni, directorul Liceului Teoretic „Traian Vuia” din Făget. Expoziţia „Revoluţia română din 1989 – Momentul Timişoara” va rămâne în clubul liceului din Făget timp de trei săptămâni. La evenimentul din comuna timişeană au participat revoluţionarul localnic Costel Balint, Gino Radu, vicepreşedintele Memorialului Revoluţiei şi primarul de Făget, Marcel Avram.
Ovidiu MĂRĂSCU
Sorin TROCAN
