De vreo zece ani, administraţia judeţeană, indiferent de şefie, s-a tot lăudat, străduit şi anunţat că va realiza lângă Timişoara, la Covaci, un mare parc fotovoltaic, un fel de panaceu care va rezolva sursa energetică a tuturor instituţiilor din zonă care aparţin de Consiliul Judeţean Timiş. Proiectul de realizare a parcului energetic fotovoltaic ar fi urmat să aibă o capacitate de circa 4 MW, care ar fi presupus o investiţie de până la circa 200 de milioane de euro. Finanţarea părţii române ar fi urmat să fie asigurată din fonduri structurale. Cum, însă, pe de-o parte, fondurile europene nu sunt pentru „oricine”, pentru că proiectele trebuie foarte bine întocmite, fondurile nu se pot frauda, nu prea pică şi uite-aşa, e mai dificil.
Aşadar, acest El Dorado al anilor 2000, când toată lumea se aştepta să înflorească panourile şi pe blocuri pentru că vom avea curent gratis, s-a prăbuşit şi puţine sunt firmele care au îndrăznit să facă astfel de investiţii. Iar dintre cei care şi-au montat astfel de panouri nu sunt foarte încântaţi, cu excepţia celor din reclame, spunând-o pe cea dreaptă, şi anume, că atunci când nu e soare, apa e amorţită, că în casă ai căldură în calorifere doar dacă stai toată ziua cu ferestrele şi uşile închise, iar dacă sunt mai multe zile cu nor, feştila becul poate pâlpâi.
Pentru CJT, subiectul a fost ani de-a rândul motiv de laudă şi de subiect de campanie, dar iată că nimic nu s-a realizat.
„Dorim un parteneriat public-privat cu Transelectrica şi, în paralel, să promovăm un proiect de realizare a unui parc de producţie de energie fotovoltaică care poate acoperi consumul public de energie pentru Consiliul Judeţean Timiş şi pentru instituţiile subordonate”, susţineau responsabili ai administraţiei timişene, în anii trecuţi. Consiliul Judeţean Timiş a şi aprobat anterior înfiinţarea unei capacităţi de producţie pentru energie fotovoltaică pe amplasamentul de 45 de hectare de lângă localitatea Covaci, pentru care a organizat un concurs de soluţii pentru elaborarea documentaţiei necesare accesării programelor de finanţare ale UE.
Acum, preşedintele CJT, Titu Bojin, crede că dacă tot stă terenul respectiv gol, e bine să se facă ceva. De exemplu, un centru/depozit pentru legume-fructe, ca în Spania.
„Parcul fotovoltaic de la Covaci care nu s-a realizat mai mult din cauze umane, nu din cauza spaţiului, nici din cauza fondurilor, şi care, se ştie, în ultimul an au început discuţiile despre ceea ce înseamnă certificatele verzi, posibilitatea de a face sau nu lucrări energetice. L-am reconsiderat şi urmează ca în măsura în care vom reuşi, să facem centrul intermodal de fructe, pe care încercăm să-l punem în discuţie şi după vizita la Barcelona. Sperăm că vom reuşi ca o suprafaţă de 30-40 ha să poată fi pusă cu această destinaţie, iar acoperişurile clădirilor şi a halelor respective să fie toate cu panouri solare pentru a realiza necesarul de curent pentru ceea ce înseamnă zona centrului industrial”, spune Bojin.
Doamne ajută, măcar şi pentru un astfel de centru, unde ar putea fi preluate produse agroalimentare, păstrate în combine frigorifice cât este nevoie şi apoi desfăcute spre beneficiari.
Acasă Administraţie Marele parc fotovoltaic de la Covaci se va transforma într-unul de… legume-fructe
