În Europa au loc, în 25 mai, alegerile europarlamentare. La fel şi în România. Dar, de obicei, aceste alegeri se lasă cu o participare la vot realtiv redusă. Prezenţa la vot la europarlamentarele trecute, în România, a fost de doar 27 de procente (la nivel european – 43 de procente, cu excepţia celor 6 state europene care au vot obligatoriu).
Marius Popovici, vicepreşedinte PNŢCD, propune o soluţie pentru ca prezenţa la vot să crească în România. „O soluţie pentru a face mai atractiv votul pentru cetăţenii europeni ar fi metoda votului unic transferabil, în care alegătorii îşi exprimă opţiunile faţă de candidaţi în ordinea preferinţei, acest sistem de vot ar oglindi mai direct opţiunea electoratului european. Vin cu două propuneri, fără a spera că au vreo şansă de implementare în România, clasa politică nu pare a fi interesată de creşterea numărului de alegători. Mă gândesc la introducerea sistemului de vot obligatoriu în România. O altă soluţie, ipotetică, este repetarea votului până în momentul în care se asigură un procent de 51 sau 66 de procente prezenţă la vot. În aceste situaţii, rezultatul votului ar avea o încărcare de legitimitate mult mai mare decât la prezenţa a doar circa un sfert sau 50 de procente din electoratul României. Menţionez, în acest context, că, la nivel european, absenţa la vot este denumită aroganţă civică nedemocratică. De asemenea, chiar şi un atentat la democraţie, întrucât o prezenţă extrem de mică la vot nu reflectă realitatea politică a României”, spune Marius Popovici, vicepreşedinte PNŢCD la nivel naţional.
751 de europarlamentari
În 25 mai, cele 28 de ţări vor alege cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, deputaţi care sunt aleşi după legi electorale extrem de diferite în cele 28 de ţări. În luările lor de cuvânt, aceşti deputaţi folosesc 24 de limbi oficiale, în 3 alfabete, latin, grec şi chirilic, şi peste 1.000 de traducători. Conform prognozei electorale actuale a acestor zile, din cei 751 de deputaţi au un uşor avantaj cei din Alianţa Social- Democraţilor Europeni, cu circa 219 locuri, urmaţi de PPE, cu 214, apoi circa 96 ALDE, cât şi alt fracţiuni, cum sunt Verzii, conservatorii europeni şi alţii. Ca noutate, Parlamentul European a stabilit ca şefii de stat şi de guvern din Europa să aleagă preşedintele Comisiei Europene, în urma rezultatelor din 25 mai 2014.
Economie de circa 800 de miliarde de euro pe an
Istoria Parlamentului European ne spune că în 1979 a existat primul vot direct, iar din 1987 Parlamentul European (PE) funcţionează sub acest nume. Prin Tratatul de la Masstricht – 1993, PE a fost implicat pentru prima dată în legiferare, iar tratatele de la Amsterdam – 1997, Nisa – 2003 şi Lisabona – 2009 au extins dreptul de decizie al deputaţilor europeni în aproape toate aspectele politice. Pentru mandatul următor, planurile PE au o provocare deosebită prin implementarea unui potenţial de eficienţă, care va însuma, dacă va fi implementat, o economie de circa 800 de miliarde de euro pe an prin implementarea unui proiect de îmbunătăţire a pieţei interne europene digitale – 260 miliarde euro economie, implementarea unei pieţe comune a consumatorilor, care poate aduce o economie de circa 235 miliarde euro pe an şi integrarea pieţei energiei – 50 miliarde euro.
