Mărţişoare la preţuri cuprinse între 3–50 de lei pot fi găsite la tarabele zecilor de comercianţi aflate în centrul Timişoarei. Mărţişoarele sunt de toate felurile şi culorile, începând cu broşe din metal sau plastic, buburuze albastre, roşii sau galbene, flori în miniatură turnate în bronz sau alamă, până la ghiocei artificiali şi bonzai de toată frumuseţea, meşteşugiţi din sârmuliţe.
Până la 1 martie mai sunt patru zile, iar timişorenii nu prea se înghesuiau să cumpere micile simboluri ale primăverii.
“În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”. Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile la munte. Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui”, arată creştinortodox.ro.
