Atracţia lunii mai la Muzeul Banatului Timişoara este una dintre cele mai misterioase descoperiri istorice „Medalia eliberării oraşului Timişoara”, declarată “Exponatul lunii mai”.
11 medalii
Aceasta face parte din medalistica cuceririi Banatului Timişoarei, la 12 octombrie 1716, când turcii capitulează în fața armatei Imperiului Romano-German, condusă de prinţul Eugenio de Savoya. Muzeul Banatului deţine 11 astfel de medalii, adevărate opere de artă barocă, creaţii ale unor vestiţi gravori: Daniel Warou (Suedia 1674? – Kremnitz, 23.11.1729), Martin Brunner (Nürnberg, 28.02.1659 – Nürnberg, 09.11.1725), Georg Wilhelm Vestner (Schweinfurt, 01.09.1677 – Nürnberg, 24.11.1740), Peter Paul Werner (Nürnberg, 1689 – Nürnberg, 1771), Benedikt Richter (Stockholm, 1670 – Viena, 18.04.1735), Christian Wermuth (Altenburg, 16.12.1661 – Gotha, 03.12.1739), Johann Georg Junker (elev al lui Christian Wermuth între 1708-1716), unul dintre membrii familiei Roettiers (probabil Georges Roettiers). Medaliile expuse sunt realizate de Georg Wilhelm Vestner. În colecţia numismatică a Muzeului Banatului se regăsesc şase piese ale acestui artist, ce se referă la cucerirea Timişoarei din 1716. Sunt expuse două copii galvanoplastice (din care una are aversul realizat de Peter Paul Werner) și o medalie originală, toate având acelaşi revers. Av. Portretul împăratului, sub acesta sigla sau semnătura autorului, circular legenda CAROLVS VI D.G. – ROM.IMP.SEMP. AVG. (Carol al VI-lea, prin graţia lui Dumnezeu, împărat roman, pururi augustus). Rv. Transilvania personificată sub forma unei femei, ce priveşte spre dreapta, în mâna dreaptă o cunună de lauri, iar cu mâna stângă ţine la picior un scut oval cu stema Transilvaniei. Pe acelaşi antebraţ are sprijinit un corn al Abundenţei, jos în stânga personajului, sigla V (Vestner). Legenda SECVRITAS TRANSSYLVANIAE RESTYTVTA (Siguranţa Transilvaniei restabilită), în exergă THEMESVVARIO OCCVP / D. 12.OCT.1716 (Ocuparea Timişoarei în ziua de 12 octombrie 1716).
Cupru bronzat cu miez din plumb?, 42,9 mm, 28,4g, nr.inv. 59/1, 43,7 mm, 44,35g, nr.inv 59/3 (ambele copii) şi zinc cu cui din cupru, 43,7mm, 26,4g, nr.inv. 202, toate bine conservate.
300 de ani de la cucerirea Banatului Timişan
În privinţa cuiului din cupru introdus în masa medaliei din zinc, trebuie spus că această practică a fost des uzitată în sec. XVII-XVIII pentru ca omul de rând să nu confunde piesele respective cu medaliile din argint, care aveau şi un rol monetar. Este o metodă oarecum folosită şi în zilele noastre. Din 1965, când SUA renunţă la emiterea monetelor de circulaţie din argint, pe noile monete cu acelaşi design și din aliaj alb s-a aplicat pe circa jumătate din grosimea muchiei lor cupru, pentru a se diferenţia de monetele identice din argint. Mai multe detalii despre aceste medalii şi despre cucerirea Banatului Timişan din 1716 vor fi expuse luna viitoare, când în spațiul expozițional al Muzeului Banatului din Bastionul Maria Theresia, va fi deschisă o expoziţie dedicată împlinirii a 300 de ani de la acele fapte de arme cu implicaţii majore în istoria acestei părţi a Europei –a informat Muzeul Banatului Timişoara.
