Memorialul Revoluției se aliniază la standardele muzeelor moderne ale lumii, în contextul în care în 2023 Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii. Asociația Prin Banat a atras peste 40.000 de euro pentru realizarea unei expoziții complexe, care include nu doar evenimentele din decembrie 1989, ci tot contextul socio-politic, de la instaurarea comunismului în România – cu toate părțile lui întunecate, până la evenimentele care au avut loc în țară începând din 1990.
„Dacă anul trecut am inaugurat expoziția despre Timișoara 15-22 decembrie 1989, acum, într-un proiect mult mai amplu, am reuștit să continuăm istoria cu celelalte orașe martir din România, inclusiv București, o sală dedicată Timișoarei din 1990, pentru noi considerăm că revoluția a continuat a Timișoara, și venim până în 2022, anul în care ne întrebăm, după 33 de ani, dacă a existat justiție și dacă se știe adevărul despre revoluție. Noi încercăm să răspundem la aceste întrebări. Pe de altă parte, o noutate este că nu ne putem crampona doar la momentul 89. Avem spații generoase alocate istoriei comunismului din România, începând din 1945, cu primele deportări ale etnicilor germani în URSS, gulagul și multe momente tragice din istoria României. Rezistența din munții Banatului, anul 1956, frontieriști, decrețeii și multe alte momente”, a spus președintele Asociației Memorialul Revoluției, Gino Rado.
Expoziția care se întinde pe întreg parterul Memorialului va fi una permanentă. Informațiile istorice, datele și diverse documente adiționale sunt prelucrate, editate și incluse în noul sistem expozițional pentru a prezenta, cât mai fidel, contextul istoric care a condus la Revoluția din 1989.
A fost amenajată și o bucătărie în stil comunist.
„Încercăm să-i teleportăm pe vizitatorii noștri în acele vremuri, să simtă puțin, să-și poate imagina în ce condiții a trăit un simplu cetățean român în perioada comunistă. În sala deținuților politici avem istorie orală, avem aceste mărturii orale, în sala în care este Revoluție de la București, rulează imagini video de acolo, avem emisiuni de la Europa Liberă din 1989, cu ceea ce s-a prezentat acolo. Dar avem și Telejurnalul de la ora 20.00, cu acea cântare a României. Vrem să arătăm cum s-a trăit atunci în România”, a mai spus Gino Rado.
Expoziția-eveniment este cuprinsă în proiectul Cămine în mișcare, care face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.
Fiecare încăpere găzduiește o anumită etapă din ceea ce a însemnat comunismul în regiunea Banatului: de la mărturiile deportaților în Bărăgan, până la imagini care zugrăvesc cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu; de la mișcările de rezistență, până la Proclamația de la Timișoara și de la notițele unui administrator de bloc privind exercițiile de raid aerian, până la notițe despre colocatari.
