Elevii Liceului de Arte Plastice Timișoara, ajutați de studenții Facultății de Arte și Design Timișoara, au început, cu aproximativ o lună în urmă, să dea un suflu nou clădirii în care învață. Ghidați de profesorii coordonatori, s-au aliniat temei din acest a programului Memoriile Cetății: Bega. Tehnicile nu tocmai la îndemână nu le-au pus probleme tinerilor artiști. Combinațiile între albastru și restul paletei de culori, ne-au lăsat aceștia de înțeles, au făcut totul… „ușor”.
Miercuri, 27 octombrie, a avut loc și o întâlnire informală cu toate persoanele implicate în Programul educațional de artă urbană, sesiunea a doua. Puși în situația de a descrie lucrările realizate, elevii au fost vizibil emoționați. Totuși, au reușit să sintetizeze experiența. Le-a plăcut faptul că, deși a fost un proiect comun, fiecare a putut să își exprime viziunea. Studenților, la început, le-a fost mai greu să se urce pe schelă. Au trecut însă ușor peste frica de înălțime, în special datorită vederii de ansamblu de la nivelurile superioare, după cum a spus Andreea Băban.
„Mie mi s-a părut foarte fain cum ne-am strâns și cum ne-am decis să lucrăm, chiar dacă la început nu prea am știut ce facem. Încet-încet ne-am dat seama, iar, odată ce ne-am prins, am lucrat foarte mult. Până și profesorii au spus că am făcut ceea ce alții poate nu făceau în ani de zile. Mi-a plăcut foarte mult tema aleasă, îți dă șansă să îți imaginezi. La început nu cunoșteam prea mult. Am învățat despre ce specii de pești sunt în Bega și, la modul general, mai multe despre mediul acvatic. Deși a fost cel mai greu, mi-a plăcut cel mai mult mozaicul, dar simt că am excelat la ceramică. Eu fiind la arhitectură, am avut șansa să experimentez. Învățatul treptat, pornind de la nimic, mi-a dat o perspectivă nouă de a înțelege”, ne-a spus David Stoichescu, elev de clasa a XI-a.
„A fost prima dată când am lucrat cu ceramica și mozaicul. Mi s-a părut o experiență foarte faină. O să încerc și în timpul meu liber să reproduc ce am învățat în acest proiect. Mie personal mi s-a părut mai ușor să învăț practic aceste tehnici. Tema mi s-a părut perfectă pentru mozaic, datorită diversității culorilor. Avem pești, corali, tot felul de alte elemente de culori diferite. Eu am lucrat și la ceramică, și la mozaic. Mai greu mi s-a părut lucrul cu ceramica, trebuie să ai grijă să fie totul cum trebuie, altfel riști să ai toată munca pierdută. Am colaborat super cu colegii și profesorii. Ideile noastre au curs… ca apa”, ne-a explicat și Andrei Cristian Olteanu, elev de clasa a IX-a, specializarea arhitectură.
Munca elevilor și studenților a fost împărțită în trei zone: zidul din față (dinspre curte) al clădirii, gardul dinspre Spitalul „Victor Babeș” și gardul din față. De primele două au fost responsabili Corina Nani și Mihai Zgondoiu, de la Facultatea de Arte, iar de cel din urmă, Horațiu-Cristian Pavelescu, profesor în cadrul liceului. Cei trei sunt, de altfel, și principalii profesori coordonatori ai proiectelor educative din programul Memoriile Cetății. Ajutor au primit și de la arh. prof. Monica Sabău, arh. prof. Ariana Țuțuraș, prof. Camelia Hîrjea și arh. prof. Ioana Junc.
Picturile murale au avut drept temă «Traseul Begăi». Astfel, se prezintă drumul râului prin Banatul istoric, fiind evidențiată importanța sa ca afluent al Tisei și, mai apoi, al Dunării. În ceea ce privește gardul din față, iese în evidență o tehnică mai aparte: îmbinarea ceramicii cu mozaicul. Profesorii coordonatori au lăudat implicarea elevilor și studenților, care au avut zile în care au lucrat de la 9 dimineața la 7 seara. Au venit inclusiv sâmbătă și duminica pentru a se putea încadra în timp.
„Este o tehnică hibrid între mozaic și ceramică. Sunt două tehnici diferite ale artelor focului. Copiii au avut ocazia să înțeleagă procesul de la mozaic, unde începi cu schițe. La lut, la ceramică, vezi ce înseamnă să arzi piesa respectivă. Am mers la facultate, au văzut cum arată un cuptor, cum arată o biscuitoare, tot procesul tehnologic al ceramicii, până la final, inclusiv glazurare și aplicare pe perete. Mai urmează să finalizăm. Este o muncă absolut titanică – peste 100 de metri liniari lucrați în paralel de o echipă de zece elevi. Când au fost șapte, când au fost opt prezenți simultan”, ne-a spus Horațiu-Cristian Pavelescu.
Artiștii care care și-au sacrificat din timpul lor – inclusiv sâmbătă și duminica – pentru realizarea acestui proiect sunt:
- studenții Andreea Băban, Ioana Cociș, Loredana Ilie, Felix Cionte, Dragoș Ionuț, Cristian Uță, Maria Moga și Julia Toth;
- elevii Maria Georgiana Boiciuc, Dorinel Florin Borteș, Beatrice Andreea Ghergheșanu, Anamaria Miloș, Briana Alice Nicola, Andrei Cristian Oltean, Andreea Pasăre, Naomi-Ioana Pașcu, Elisei Popovici, Daniela Georgiana Stanca, Iuliana Alexandra Ticula, Ariana-Maria Delcea, Andrei Flavian Epsih, Elisabeth Maria Jurjescu, Remus Constantin Rus, Alina Timea Somle, Iulia Amalia Tot, Ana Maria Sememdeaev, David Stoichescu, Sefora Lupu, Ana Maria Ișfanescu, Mehmet Bașcan, Ovidiu Maloș, Dariana Iovicescu, Viki Grancea, Iasmina Sava și Alexandra Bugarin.
În 2021, Memoriile Cetății a ajuns la a patra ediție. Programul își propune să creeze legături între spațiul urban, poveștile orașului și locuitori. În fiecare an a fost selectată o tematică specială. Primele două s-au concentrat pe Centenarul Marii Uniri (2018) și pe împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din 1989 (2019). În 2020, pandemia a cam dat planurile organizatorilor peste cap, dar s-au dus la capăt anumite proiecte, în special picturi murale, aici fiind incluse și cele 12 lucrări din Complexul Studențesc. Rolul acestora a fost de a prezenta spiritul Timișoarei celor care vin poate pentru prima dată aici.
„În 2021, tematica este Bega. Asta se reflectă și pe muralul de aici, și pe gardul din beton, dar și pe mozaicul de pe gardul de la intrare. Rațiunea pentru care am mers pe «Bega»? Ea a avut o importanță deosebită în dezvoltarea orașului. Vorbim de tot trecutul industrial. Sfârșitul secolului XIX, secolul XX se datorează cumva faptului că Bega a fost coloana vertebrală care a permis transportul pe apă și dezvoltarea orașului. (…) Tocmai pentru că Memoriile Cetății se află la a patra ediție, ne-am dori să fie ceva de lungă durată, să avem moștenire și după anul Capitalei (Europene a Culturii – n.r.), La Liceul de Arte, ne-am gândit exact în această perspectivă. Intervenția în spațiul public este foarte importantă. De aceea, cu cât se învață mai curând și cu cât elevii și studenții participă la mai multe astfel de activități, cu atât devin mai conștienți de importanța pe care o are spațiul public în crearea unor comunități”, ne-a spus Ovidiu Miron, coordonator de proiect.
De altfel, în acest an, cea mai mare parte a programului cultural – inclusiv ArtEncounters – a fost concentrat în jurul Begăi, nu doar componenta educațională. În paralel cu programul educațional, a fost lansată și o altă inițiativă: aceea de a fi pictate „vaporașele” care circulă pe Bega. A fost un apel deschis, au fost primite 17 propuneri, dintre care au fost selectate cinci. În acest moment, proiectul este în perioada de implementare, iar în zona Catedralei Mitropolitane pot fi văzuți la lucru doi artiști, Robert Obert și Alex Baciu. În plus, tot parte din Memoriile Cetății 2021 este și „Minutul de poezie” – scurte înregistrări, difuzate periodic la Radio România și în anumite centre comerciale (Iulius Town) sau librării (Cărturești, La Două Bufnițe).
