Timişoara:
Absorbţia uriaşelor fonduri oferite de către Uniunea Europeană şi plata în termen a subvenţiilor agricole au fost două dintre problemele discutate de către Mihail Dumitru (foto), ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, vineri, 16 aprilie, la Centrul de Afaceri Timişoara, la întâlnirea cu fermierii din Timiş. Ministrul a declarat că acestea sunt două dintre priorităţile mandatului său. “O prioritate a guvernului din care fac parte este absorbţia fondurilor comunitare. Balanţa de resurse comunitare este net favorabilă României şi trebuie să folosim aceşti bani cu folos, dacă vrem să dezvoltăm acest sector important al economiei”, a declarat ministrul.
Subvenţii mici şi în întârziere
Cea mai mare nemulţumire a fermierii din Timiş este faptul că subvenţiile – plata unică pe suprafaţă (SAPS) – sunt mici şi vin cu mare întârziere. Ministrul Agriculturii a subliniat că ştie acest lucru, de aceea încearcă să rezolve situaţia. De regulă, SAPS trebuie plătită în anul următor depunerii cererii de plată. Fermierii trebuie să depună documentele de la 1 martie până în 15 mai, iar subvenţia se primeşte de la 1 decembrie –30 iunie. “Acesta e regula europeană şi vrem să o stabilim odată pentru totdeauna şi să o aplicăm fără abatere”, a spus ministrul. Abaterea de la regulă înseamnă penalităţi financiare impuse de către UE (banii trebuie daţi înapoi), iar dacă cererile vor fi depuse de către fermieri în întârziere, vor fi diminuate plăţile. La această dată, încă mai sânt subvenţii restante de primit, în valoare de 300 de milioane de lei, în domeniul creşterii animalelor. Ministerul Agriculturii gestionează cea mai mare parte a banilor care vin în România de la UE, prin trei fonduri mari: Fondul European de Garantare Agricolă, prin care se plătesc subvenţiile şi alte forme de sprijin pentru agricultură; Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, de 8,1 miliarde de euro, în perioada 2007 -2013, care este al doilea ca mărime în UE, după Polonia. “Este cea mai mare intervenţie financiară în economia agricolă şi rurală din istoria României. Al treilea este Fondul European de Pescuit, gestionat de către Ministerul Agriculturii, în valoare de peste 200 de milioane de euro”, a spus ministrul. O altă problemă adusă în discuţie a fost echilibrarea sectorului vegetal cu animal. În acest moment, sectorul vegetal are o pondere mult mai mare decât cel animal, iar produsele obţinute sunt valorificate superior. “Obiectivul este să creştem producţia zootehnică românească, astfel încât să nu mai importăm carne. Un alt sector foarte deficitar este cel de legume şi fructe, importăm mult mai mult decât producem în ţară”, a spus Mihail.
