Conform Primăriei Lugoj, instituția a emis Autorizația de Desființare nr. 50 din 16.05.2023 pentru ”Desființare construcții existente”, autorizație emisă conform legislației în vigoare, în urma obținerii tuturor avizelor necesare, solicitate prin Certificatul de urbanism.
În anul 2022, după o altă tentativă de demolare, Fundația Pro Patrimonio România a solicitat Direcției Județene pentru Cultură Timiș declanșarea procedurii de clasare a corpului principal al Morii Clara Schwartz în Lista Monumentelor Istorice. Argumentele aduse de fundație s-au bazat pe valoarea arhitecturală, istorică și urbanistică a clădirii, care reprezenta un reper semnificativ pentru începutul secolului al XX-lea în Banat. Moara Clara era nu doar un exemplu al arhitecturii industriale, ci și un simbol al comunității locale, având o importanță deosebită pentru generațiile de muncitori care și-au petrecut viața acolo.
Institutul Național al Patrimoniului a intervenit atunci, contrazicând poziția Direcției Județene pentru Cultură Timiș, care semnalase că moara nu ar avea valoare istorică. Într-o scrisoare către Primăria Lugoj, Institutul Național al Patrimoniului a subliniat că moara deține elemente constructive importante care ar trebui protejate. În consecință, primăria a suspendat inițial emiterea autorizației de demolare, până la clarificarea statutului clădirii.
Arhitectul Șerban Sturdza, președintele Fundației Pro Patrimonio, a subliniat în 2022 că moara merita calificative mari la criteriile de valoare arhitecturală și artistică, datorită stilului și semnificației sale pentru zona Banatului. În plus, s-a evidențiat raritatea acestui tip de clădire în România, precum și importanța ei simbolică pentru comunitatea lugojeană. Clădirea documenta o perioadă importantă din istoria industrială a orașului, iar moara era considerată un reper urbanistic care merita păstrat și protejat.
Cu toate acestea, Primăria Lugoj a considerat că argumentele aduse nu sunt suficiente pentru a justifica clasarea morii ca monument istoric și nu a mai așteptat încheierea procedurii la minister. Demolarea, autorizată în 2023, a început în august 2024.
Coincidența face ca una din firmele care a dezvoltat în trecut spatii comerciale pentru retailerii Lidl și Kaufland, ENTIRE REAL ESTATE SOLUTIONS (ERES) din București, să fie cea demolează ultima moară din Lugoj. ”Primăria Municipiului Lugoj nu a luptat deloc pentru conservarea patrimoniului local ci s-a pliat pe interesele unor persoane private. Legăturile firmei imobiliare din București cu Lugojul sunt mai vechi. Încă din 2009, mama fostului primar DEMIS, Maria Buciu, a reprezentat aceasta firma într-o tranzacție imobiliară. Una peste alta, poporul se bucură de ideea unui nou magazin, in timp ce o parte din istoria industrială a Lugojului a fost ștearsa din memoria colectiva! Adio Moara Clara!”, precizează grupul ”Împotriva demolării integrale a Morii Clara – 1916 – din Lugoj”.
Moara Clara a fost o moară de aburi construită în anii 1900 și extinsă în 1916 într-o arhitectură de tip industrial specifică morilor de mari dimensiuni construite la început de sec. XX in Banat. Dintre morile cu aburi care s-au construit la Lugoj a fost cea mai modernă și mare moară ca suprafață și volumetrie.
În perioada 1912-1916 sunt amintiți ca proprietari Schwartz Hermann și Obrenstein Rudolf, Schwartz Hermann fiind soțul d-nei Clara (născută Obrenstein) după care și denumirea morii de ”Moara Clara”. Producția morii la început a fost de 10 tone de faină pe zi ajungând în perioada interbelică la câteva zeci de tone pe zi. Corpul principal din anul 1916 (inițial 1900) era o clădire care putea face parte din patrimoniul industrial protejat, datorita arhitecturii, vechimii și pentru că amintea de perioada în care Lugojul avea o puternică industrie a morăritului și exporta faină încă de pe vremea fostului Imperiu Austro-Ungar. Alături de marea moara de apa pe turbine, cunoscută sub numele de Moara Șpănesca, Moara Clara era una dintre cele mai mari și moderne mori din zona Lugojului.
Moara Clara a fost adesea menționata ca un reper al fostei industrii lugojene în bibliografii, monografii, scurte ghiduri de prezentare, cum ar fi ”Ghidul Lugojului” din 1993 de profesor Dan Popescu, in cartea ”Prin Europa” – vol. I din 1973 de Iosif Constantin Drăgan și în ”Lugoj, Studii Monografice” din 2015 de Dușan Baischi.
UODATE:
Cu referire la articolul Moara Clara Schwarz, cu o vechime de peste un secol, este demolată pentru a face loc unui supermarket Lidl, Lidl România a transmis următoarele precizări:
”Societățile menționate în articol nu derulează activități pentru Lidl România la locația „Moara Clara Schwarz”, de pe strada Dimitrie Cantemir, din localitatea Lugoj, deoarece în prezent Lidl România nu are în plan deschiderea unui magazin la acea adresă”.
Comentarii
comentarii
