Acasă Actualitate Morăviţenii sparg tiparul, învăţând meserii de criză

Morăviţenii sparg tiparul, învăţând meserii de criză

325
DISTRIBUIȚI

Foştii angajaţi de la CAP… cu diplome recunoscute de Uniunea Europeană
Criza economică naşte idei şi proiecte de reconversie profesională, în comuna timişeană Moraviţa. Primăria, împreună cu Fundaţia Româno-Germană au obţinut o finanţare nerambursabilă pentru reconversie profesională, la sfârşitul anului trecut. De atunci, zeci de morăviţeni sau locuitori din satele din apropiere s-au calificat într-o meserie care are, în momentul de faţă, căutare pe piaţa muncii. Biroul pentru cursurile de recalificare din cadrul proiectului „Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural: garanţia succesului de mâine al României” a fost făcut chiar în Primăria Moraviţa. Aici se ţin şi cursurile. Primarul liberal de Moraviţa, Ion Fiştea, spune că aproximativ 200 de oameni din zonă au şansa să-şi găsească un loc de muncă bine plătit, în urma cursurilor gratuite de recalificare.

De ce au nevoie oamenii din Moraviţa de cursuri de recalificare profesională?

Am depus eforturi în vederea calificării unui număr cât mai mare de persoane în meserii solicitate pe piaţa locală şi regională a muncii: în special în servicii, dar şi în construcţii. Pentru a ne alinia directivelor Uniunii Europene, statutul maximal limitează liberul acces la anumite meserii, prin impunerea unor condiţii birocratice. Astfel, cine doreşte sa fie angajat ca şi bucătar trebuie să urmeze nişte cursuri speciale de calificare.  Chiar şi pentru a te angaja ca simplu vânzător la un chioşc sau în piaţă, conform Legii 650 din 2002, trebuie să absolvi un curs special de pregătire în meseria de lucrător în comerţ. Mulţi dintre cursanţii noştri au lucrat o viaţă întregă la CAP.

Ce obiectiv v-aţi stabilit?

Primăria Moraviţa, împreună cu partenerii ei doresc ca până la sfârsitul lui 2010, să crească nivelul de competenţe şi abilităţi ale locuitorilor din zona rurală şi să promoveze mobilitatea geografică şi ocupaţională, în vederea armonizării ofertei cu cererea de muncă a pieţei. Facilitarea accesului oamenilor simpli la educaţie şi formare de-a lungul întregii vieţi vizează stimularea ocupării profesionale a tinerilor şi a şomerilor, creşterea nivelului de stimă personală şi de coeziune socială.

Care este publicul ţintă al acestui proiect?

Cursurile de calificare care se organizează în cadrul acestui proiect se adresează persoanelor cu vârste între 17 – 60 de ani. Este vorba de oameni care acum sunt şomeri, nu au o ocupaţie, oameni ce lucrează în agricultura de subzistenţă sau persoane casnice. Cei mai buni 10 cursanţi vor putea, prin intermediul acestui proiect, să devină antreprenori, pornind mici afaceri, beneficiind de servicii suport în acest sens: consiliere juridică şi financiară, vreme de trei luni, din partea unor experţi.

Ce urmăreşte, concret, proiectul?

Proiectul „Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural: garanţia succesului de mâine al României” urmăreşte eliminarea discriminării şi a practicilor  discriminatorii pe motiv de vârstă, lipsa educaţiei şi a competenţelor profesionale, scopul proiectului vizând, printre altele, facilitarea accesului la educaţie, dezvoltarea carierei prin formarea profesională a 140 de locuitori din zona rurală, în special persoane fără ocupaţie. 140 era numărul iniţial, noi vrem însă să ajutăm să se califice în meserii solicitate aproximativ 200 de persoane.

Comentarii

comentarii