Acasă Actualitate Moşii de toamnă, ziua în care sufletele strămoşilor se întorc acasă

Moşii de toamnă, ziua în care sufletele strămoşilor se întorc acasă

291
DISTRIBUIȚI

A mai trecut un an, toamna e stăpâna anotimpurilor, iar tradiţiile românilor se înmulţesc. Astăzi sunt Moşii de toamnă, când se spune că cerurile se deschid, iar sufletele străbunilor umblă libere în spaţiul nevăzut, dar revin şi în locurile de baştină.

În Banat, tradiţia a fixat această dată în prima sâmbătă din luna noiembrie. Pentru că nu se ştie dacă sunt mulţumiţi ori supăraţi, stră-Moşii trebuie întâmpinaţi în această zi prin diverse ritualuri, ca să nu se răzbune, iar sănătatea membrilor familiei şi belşugul să sporească în anul următor.

„Fiecare practică are rolul său. Personal, sunt legată de ceea ce se petrece, încă, în multe sate din Banatul de munte, în dimineaţa de Joi Mari, când chiar la miezul nopţii sau, în unele sate, mai către dimineaţă, familiile aprind focuri pe mormintele strămoşilor. Sunt prezente în cimitir focurile, pentru că morţii se întorc în mijlocul nostru şi aşteaptă să fie primiţi. Este o formă de relaţie caldă şi foarte apropiată cu strămoşii (…). Este vorba tot despre morţi care învie, care sunt suflete benefice şi care dau sens vieţii, doar că într-un ritual popular, ascuns şi discret din această noapte”, spune prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, prorectorul Universităţii de Vest Timişoara.

De aceea, în sâmbăta Moşilor de toamnă, familiile răposaţilor aduc în biserici colivă, vin şi colaci pe care, după sfinţire, le împart celor săraci pentru odihna sufletelor acelora.

Cu toate că ritualurile de Moşi par să-şi aibă rădăcinile în timpurile arhaice, precreştine, biserica creştin-ortodoxă îi aminteşte în sâmbăta de dinaintea intrării în Postul Crăciunului, şi în semn de aducere-aminte a momentului în care Iisus răstignit (vineri) coboară în iad (sâmbătă), pentru a Învia (duminică). La Moşii de Toamnă se fac rugăciuni atât pentru sufletele celor din rai, cât şi pentru ale celor din iad.

Spre deosebire de obiceiurile importate de la americani, când noaptea dintre 31 octombrie şi 1 noiembrie este transformată într-o veselie macabră şi înfricoşătoare, Moşii noştri de peste an sunt întotdeauna blajini.

La catolici, această zi coincide cu Ziua Tuturor Sfinţilor urmată de Ziua Morţilor, aşteptate cu mormintele curăţate şi împodobite cu coroane de flori (în Transilvania şi Banat), iar seara se aprind lumânările la crucile răposaţilor pentru a le lumina calea.

Calendarul popular număra în acea perioadă aproape 20 de Moşi peste an (Moşii de vară, de Rusalii, de Sânziene, de Sâmedru, Moşii de flori de mărţişor, Moşii de Arhangheli ( 8 noiembrie), de Craciun, de Ispas, de Joimari, de Sânpetru), cei mai importanţi rămânând cei de la cumpăna anotimpurilor: Moşii de primăvară sau Măcinici (pe 10 martie, de ziua celor 40 de Sfinţi), Moşii de vară (în sâmbăta ce precede Rusaliile), Moşii de Toamnă (pomeniţi, fie de Sfânta Măria Mică, pe 8 septembrie, fie de Ziua Crucii, pe 14 septembrie, fie de Sâmedru, pe 26 octombrie, în funcţie de zonă) şi Moşii de iarnă (Moşii de Crăciun, pomeniţi în sâmbăta de dinaintea Postului Crăciunului).

„Călătoria” Moşilor spre locurile de baştină continuă până după Sfinţii Arhangheli, când sunt celebraţi Filipii, apostoli aruncaţi intr-o groapă plină cu lupi, de unde au scăpat nevătămaţi, în mod minunat.

Comentarii

comentarii