Opere de artă arhitectonică, create de Henrieta Delavrancea-Gibory, fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea, vor putea fi admirate de timişoreni, în perioada 3-28 februarie. Vernisajul expoziţiei „Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectură 1930-1940” va avea loc joi, 3 februarie 2011, de la ora 18.00, la etajul I al Muzeului de Artă Timişoara. Expoziţia este organizată de Muzeul de Artă, în colaborare cu Uniunea Arhitecţilor din România şi Ordinul Arhitecţilor din România, Timişoara fiind al doilea oraş din România, după Bucureşti, care găzduieşte exponatele. În cadrul expoziţiei vor putea fi admirate planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum şi nouă desene originale. Din opera arhitectei au fost selectate o parte din lucrările realizate la Balcic, în perioada 1930-1940, precum şi planurile câtorva case din Bucureşti, din aceeaşi perioadă. Dintre lucrările create pentru Balcic pot fi văzute în expoziţie Casa Eliza Brătianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (azi dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovare a primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol XIX, pentru a o adapta stilului local, de inspiraţie meridională. Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti, prezente în expoziţia al cărei curator este arh. Miliţa Sion. Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea şi sora pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească.
