Acasă Cultura Muzeul de Artă Timişoara, liantul artelor şi al culturii

Muzeul de Artă Timişoara, liantul artelor şi al culturii

825
DISTRIBUIȚI

Interviu cu Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara

Un muzeu de artă este locul unde îi dai răgaz sufletului să poposească în curcubeul culorilor, în timp ce aerul vibrează în şoaptele nocturnelor chopiniene, dar şi un spaţiu al confruntărilor ideatice, un liant între trecut şi viitor, între rădăcini şi îndrăzneala tinerelor vlăstare.

Într-un interviu acordat de managerul Muzeului de Artă Timişoara, prof. univ. dr. Victor Neumann, acesta punctează evenimente care au marcat mandatul său la conducerea MArT, dar şi câteva dintre surprizele cu care va întâmpina vizitatorii în anul Centenarului Marii Uniri, precum şi în perspectiva anului 2021, cânt Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii.

ZdV: Care sunt rezultatele Muzeului de Artă Timişoara din mandatul dv de director? Care au fost expoziţiile memorabile în perioada 2013-2017?

Victor Neumann: Prin diversificarea programelor expoziţionale, prin preocupările constante pentru educaţie şi prin parteneriatele cu alte muzee, institute, centre culturale, licee, instituţii de învăţământ superior, Muzeul de Artă Timişoara a devenit tot mai vizibil în viaţa culturală a Timişoarei, a regiunii Banat şi a României. Preocuparea pentru extinderea ori restructurarea expoziţiilor permanente a fost dublată de promovarea unor expoziţii temporare, îndelung vizitate şi admirate. Am optat pentru o activitate dinamică, pentru expoziţii de artă, dar şi pentru conferinţe şi dezbateri ştiinţifice, recitaluri de muzică clasică şi contemporană, promovarea unor importante cărţi de muzeografie, artă şi istoria artei, literatură, sociologie, filosofie şi culturologie.

Am organizat expoziţii ale unor artişti români celebri precum Sorin Ilfoveanu, Ştefan Câlţia, Ştefan Bertalan, Constantin Flondor, Ingo Glass, Iulius Podlipny, Viorel Toma, Tudor Banuş, Dana Constantin, Marcel Bunea, Ştefan Popa Popa’s. Majoritatea acestora au beneficiat de un Catalog editat de muzeul nostru.

Expoziţiile amintite au fost însoţite de altele în care am prezentat o sumă impresionantă de gravuri, desene şi litografii realizate de clasici ai artelor universale ca de exemplu Rembrandt, van Gogh, Toulouse-Lautrec, Chagall, Matisse, Picasso, Barcsay Jenö ş.a.

Graţie cooperării cu Centrul Cultural German şi Consulatul Germaniei la Timişoara, am organizat câteva expoziţii de artă europeană contemporană, unele devenite de referinţă în întreaga Europă, ca de exemplu acelea semnate de Sigmar Polke şi Rosemarie Trockel.

Profilul interdisciplinar al muzeului a fost foarte bine receptat, numărul vizitatorilor crescând de la un an la altul. La rândul lor, artiştii, curatorii, profesioniştii din diverse domenii au arătat un interes aparte pentru instituţia noastră, Muzeul de Artă Timişoara cooperând în organizarea a două Bienale de artă contemporană, Art Encounters, a unor expoziţii, gale şi premiere ale Ordinului Arhitecţilor din România, gazdă a trei festivaluri internaţionale de literatură şi a mai multor conferinţe ştiinţifice.

Într-o oarecare măsură, toate cele amintite au evidenţiat instituţia, sporindu-i considerabil prestigiul naţional şi internaţional.

Fenomenul muzeografic timişorean, administraţia şi funcţionalitatea Palatului Baroc în care se află muzeul ar fi imposibil de imaginat fără susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Timiş.

ZdV: Cum se pregăteşte noua echipă de muzeografi şi restauratori pentru a reconstrui expoziţiile permanente, ştiind că acestea presupun îmbogăţirea cu alte exponate şi o rearanjare în funcţie de cercetările ştiinţifice recente, de proiectele societăţii, de înţelesul dat de contemporanii noştri conceptului de cultură?

Victor Neumann: Sunt încântat să vă aduc la cunoştinţă faptul că recent constituita echipă a muzeului e formată din istorici şi critici de artă, din artişti, restauratori şi conservatori, umanişti. Unii sunt şi cadre didactice ale Facultăţii de Artă şi Design din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Este important de ştiut că cei mai mulţi dintre cei care au intrat în ultimii ani prin concurs sunt loiali instituţiei, au o pasiune pentru artă şi muzeografie, manifestă ştiinţă, bun gust şi pricepere în organizarea de expoziţii.

Sunt adesea prezenţi în sesiuni de comunicări, în reuniuni naţionale şi internaţionale, publică articole şi studii. Numărul 4 al revistei Euroregionalia, publicaţia anuală a Muzeului de Artă Timişoara, este în curs de apariţie şi reprezintă rezultatul muncii de echipă, o realizare în cooperare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie al Universităţii de Vest. E vorba de o activitate pe care o desfăşurăm de mai mulţi ani şi care a fost posibilă ca urmare a sesiunilor ştiinţifice desfăşurate sub coordonarea noastră.

Reorganizarea periodică a expoziţiilor permanente e obligatorie în orice instituţie de profil care se respectă. Spun aceasta pentru că muzeografia pe care o profesăm e un domeniu în continuă schimbare, unul multi- şi interdisciplinar, rolul ei principal fiind acela de a demonstra – o precizează şi articolul 27 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului – că “fiecare persoană are dreptul de a participa la viaţa culturală a comunităţii, bucurându-se de arte, beneficiind de progresul ştiinţific”.  Tocmai de aceea, Muzeul de Artă Timişoara, timişorean şi bănăţean totodată, şi-a propus să pregătească pentru anul 2021, când Timişoara va fi Capitala Europeană a Culturii, evenimente care să atragă segmente sociale numeroase şi cât mai diverse.

Şi-a propus să valorifice moştenirile culturale locale şi regionale, conştientizând identitatea locală şi aşezând-o în context naţional şi european. Pregătirea şi dezvoltarea unei strategii pentru a mări audienţa muzeului o avem în vedere, în acest sens urmând să cooperăm cu specialişti europeni de înalt nivel profesional. Obiectivul e acela de a pune în aplicare definiţia ICOM dată instituţiei muzeelor, potrivit căreia în centrul atenţiei acestui gen de instituţii e în primul rând formarea culturii individuale şi a unei societăţi paşnice şi democratice.

ZdV: Care vor fi expoziţiile şi evenimentele dedicate Centenarului României?

Victor Neumann: Între proiectele noastre deosebit de atractive se numără expoziţia cu tema ”Banatul şi România: 1918-2018”.  Proiectul este unul interdisciplinar, integrând patrimoniul muzeal al Banatului în context local, naţional şi internaţional. În cadrul proiectului vom prezenta valorile istorice, economice, sociale, ştiinţifice şi tehnologice ce au condus la crearea unei baze pentru arta locală a sfârşitului de secol al XIX-lea (colecţia de artă bănăţeană), reprezentată de personalităţi formate în şcolile de artă occidentale (Anselm Wagner, Sava Petrovic, Karoly Brocky, Mihai Velceleanu, Nicolae Popescu, Joseph Ferenczy, Adolf Humborg).

E vorba despre artiştii care au pregătit modernitatea culturală. Arta modernă reflectă multi- şi interculturalitatea specifică Banatului, reprezentând influenţele artistice europene (mai ales, austriacă şi franceză), genuri şi teme preferate (cazul graficii lui Julius Podlipny, sculpturii lui Ferdinand Gallas, picturii lui Aurel Ciupe, expresionismului lui Romul Ladea).

Totodată, această perioadă este caracterizată prin transferul la Timişoara a Şcolii de artă de la Cluj, reprezentată de Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Anastase Demian, Romul Ladea, contributori de excepţie la întemeierea învăţământului academic de artă (1933) din Banat.

De altfel, Şcoala de Arte Frumoase din Timişoara, marcată de eminentul artist-profesor Julius Podlipny, devenise în deceniile interbelice reprezentativă pentru creaţiile artei contemporane locale, regionale şi româneşti.

Alături de această expoziţie, în pregătirea căreia sunt implicaţi mai mulţi dintre muzeografii noştri, vom avea o cooperare cu mai multe muzee din ţară şi din Capitală, vom organiza o expoziţie specială dedicată Centenarului, evidenţiind prin piese de artă preocupările intelectuale ale timpului în care s-a format statul naţional român modern.

Expoziţia va fi una care va avea în centrul atenţiei meritele unor personalităţi, creaţiile lor, colecţiile de bază realizate în perioada de dinainte şi de după Primul Război. Expoziţia va contribui la o nouă identificare a ideilor de naţiune şi europenitate, dar şi a reflexelor mentale de acum o sută de ani care au făcut posibilă politica unionistă. Va  fi o premieră pentru Timişoara, tocmai de aceea ne aşteptăm ca expoziţia să fie vizitată de mii de timişoreni şi de mii de oaspeţi ai Timişoarei.

ZdV: Aveţi o recomandare anume pentru cititorii noştri?

Victor Neumann: Doresc să le recomand mai cu seamă timişorenilor să viziteze frecvent muzeul şi expoziţiile noastre, să observe schimbările periodice care au loc aici, să fie preocupaţi şi mai mult decât în anii precedenţi de înnoirile propuse, să se implice în proiectele şi în acţiunile noastre.

Începând cu acest an, Muzeul de Artă Timişoara se va implica în extensia programelor educaţionale şi în pregătirea acelor expoziţii formatoare de identitate locală şi europeană deopotrivă, având ca obiectiv regândirea temelor sale în acord cu orientarea muzeografiei secolului XXI.

În tot ceea ce facem, vom avea în vedere anul 2021, când Timişoara va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii şi când oraşul în întregul său va fi de dorit să îmbrace o haină nouă, devenind modelul urban, reperul civilităţii României, aşa cum fusese în deceniile interbelice.

Comentarii

comentarii