(1).jpg)
Timişoara: mai prăfuită ca niciodată ! (XVII)
“Dacă autostrada Timişoara–Arad ar fi în folosinţă şi cu ajutorul centurii de ocolire a oraşului s-ar diminua mult praful, zgomotul şi poluarea cu noxe provenită de la traficul auto, este cert, dar, în siuaţia actuală a Timişoarei, nu ar fi îndeajuns”, a declarat Zoltan Marossy, subprefectul de Timiş, joi, 5 mai. Timişoara, Bucureşti, Tg. Jiu, Rovinari şi Suceava sunt declarate de către Ministerul Mediului şi Pădurilor cele mai poluate cu praf cinci oraşe din ţară. Acestora li se adaugă alte zece oraşe, în total 15, din cauza cărora Uniunea Europeană ne ameninţă cu amenzi usturătoare. Autostrada Szeged-Mako i-a salvat pe unguri de poluare
.jpg)
Ar trebui să îi luăm exemplu pe vecinii noştri unguri. Ei au reuşit să inaugureze un prim tronson al Autostrăzii Szeged–Mako, în 21 aprilie, iar circulaţia în oraşul Szeged s-a uşurat foarte mult. În primul rând, TIR-urile şi alte maşini grele nu mai circulă printre locuinţele oamenilor, ci ocolesc localitatea. Eliberarea Timişoarei de traficul greu şi de miile de maşini de diferite tonaje, mai mult sau mai puţin poluante, ce traversează zilnic oraşul de pe Bega şi trimiterea lor pe autostradă este un obiectiv foarte greu de înfăptuit. De aceea este nevoie să acţionăm pe alte căi pentru diminuarea poluării cu praf, a poluării fonice şi cu noxe. Alte două surse mari de praf sunt şantierele de construcţii şi praful din Pusta Banatului. Marossy a precizat că, până la sfârşitul anului 2011, cu siguranţă, autostrada nu va fi gata. Prin urmare, “şantieriştii” vor fi obligaţi să protejeze aerul, dar e nevoie şi de plantarea de perdele naturale de protecţie contra prafului din pustă. "În momentul de faţă România nu este în situaţia în care să plătească pentru că s-au depăşit valorile de praf. Trebuie să vedem cum putem să reducem aceşti parametri, după care poate urma forma de contencios la Curtea de Justiţie, dacă nu ne achităm de sarcini”, a subliniat Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor.
Praful poate cauza cancer la plămâni
Conform euroactiv.ro, bucureştenii au respirat în 2010 un aer cu concentraţii de pulberi în suspensie (PM10) de peste trei ori mai mari decât limita admisă, în timp ce depăşirile zilnice maxime înregistrate au fost de peste cinci ori mai mari. În România s-a constatat că limitele privind PM10 sunt depăşite în 17 zone. În 2010, România a solicitat o derogare pentru 11 dintre aceste 17 zone, iar Comisia Europeană a trimis un aviz motivat privitor la cele şase zone care nu intrau sub incidenţa cererii de derogare. După analiză, CE a ajuns la concluzia că nu se întrunesc condiţiile necesare, prin urmare va trimite României un aviz motivat pentru alte 9 zone (între timp, situaţia s-a ameliorat în două dintre regiuni). Microparticulele de praf pot cauza boli respiratorii, cancer la plămâni sau pot reduce speranţa de viaţă în cazul persoanelor care locuiesc în zonele urbane.
Ce sunt particulele de praf?
Sunt particule solide sau lichide ce există în aer şi care apar în mod natural prin praful adus de vânt, plante sau insecte. Particulele de praf pot fi create prin activităţile oamenilor, prin arderea combustibililor fosili în industrie şi în transport, dar şi din alte domenii precum agricultură, construcţii sau minerit. Cele mai nocive pentru sănătate sunt microparticulele atmosferice cu un diametru mai mic decât 2,5 micrometri (PM 2,5). Ele pătrund în corpul uman prin inhalare, stabilindu-se în plămâni sau chiar în sistemul sanguin, fiind suspectate că ar provoca boli precum astmul, atacul cardiac şi moartea prematură. Pe de altă parte, microparticulele mai mari (PM10) sunt, în general, filtrate prin nas şi gât şi se pot poziţiona în căile respiratorii şi în plămâni.
