Uniunea Bulgară din Banat – România este formațiunea politică reprezentantă în Parlamentul României a minorității bulgarilor pavlicheni din Banat. Ca orice altă minoritate, în afară de maghiari, pavlichenii trebuie doar să își nominalizeze reprezentantul care intră direct în Camera Deputaților. Problemele, ne spun surse din cadrul organizației, pornesc tocmai de la faptul că UBBR funcționează fără o conducere aleasă de câțiva ani de zile, iar cel care este „interimar”, Gheorghe Nacov, s-a autonominalizat, fără a mai trece prin orice fel de formă de alegeri interne.
Bulgarii pavlicheni formează singura comunitate de bulgari catolici, care, de asemenea, folosesc alfabetul latin. Istoric vorbind, prima dată, pavlichenii s-au stabilit pe teritoriul Țării Românești, în Oltenia, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, după ce otomanii au pornit asediul asupra Vienei. Atât la sfârșitul secolului XVII, cât și la începutul secolului XVIII, pavlichenii au fost aliații Imperiului Habsburgic, drept urmare participând cu un corp de armată și la luptele cu turcii din 1737. Austriecii pierzând teritoriile de la sud de Carpați, bulgarii pavlicheni au fost nevoiți să se așeze altundeva. De atunci, ei au venit în Banat, de unde și denumirea consacrată de „bulgari bănățeni”. Cele mai importante comunități au fost, și în mare măsură încă sunt, la Dudeștii Vechi (Besenova Veche/Óbesenyő) și Vinga. Pe 31 decembrie 1989, s-a format și UBBR, care acum are mai multe filiale în județele Timiș și Arad.
Revenind la prezent, în 2020, problema lipsei unei conduceri oficiale a UBBR a fost evidenția și într-un raport al Curții de Conturi. Ultimele alegeri ale conducerii au avut loc în 2011. De atunci, doi membri din conducerea aleasă, Niculae Mircovici – președintele UBBR – și Ecaterina Nacov – președintele UBBR Sânnicolau Mare –, au decedat.
Primele dovezi ale unei conduceri „dictatoriale”, autoimpuse, au apărut pe 11 iulie 2018, când, președintele interimar de drept al UBBR, fiind vicepreședinte înainte de decesul fostului președinte, Zablatosche Ștefan Velciov, nu a mai putut să intre în sediul uniunii, fiind înlocuite, fără drept și neanunțat, încuietorile. Atunci, a fost depusă inclusiv o plângere la secția 1 a Poliției Municipiului Timișoara. În spatele acestei acțiuni, spun sursele noastre din UBBR, s-ar aflat Gheorghe Nacov, fost primar al comunei Dudeștii Vechi și consul onorific al Bulgariei.
Oficial, după din data de 2 octombrie 2019, Velciov a împuternicit-o pe Petronela Mihaela Csokany, actuala deputată din partea uniunii, să reprezinte legal UBBR, el retrăgându-se din orice funcție de conducere. Între timp, însă, spun sursele noastre, Nacov s-a pus singur șef, în baza titlului de consul onorific al Bulgariei pe lângă Consulatul din Timișoara. Cu această ocazie, se arată în raportul auditorilor, UBBR a investit sume de bani inclusiv la Consulat, deși acest lucru, legal, putea fi făcut doar de instituțiile statului bulgar.
Mai mult, Curtea de Conturi a atras atenția asupra cheltuielilor inutile, dar și veniturile prea puține atrase față de sumele alocate de guvern către uniune. În perioada 2017-2019, prin hotărâri de guvern, UBBR ar fi trebuit să primească în jur de 13 milioane de lei din bugetul de stat. Doar 1,4 milioane au fost încasate efectiv, toți în 2018, iar din alte surse, în acești trei ani, UBBR a strâns doar 27.000 de lei. Mai mult, din 2018, uniunea este în executare silită de către ANAF, astfel fiind oprite deschiderile de credit de către Consiliul Minorităților Naționale, iar orice sume intrate în conturile uniunii sunt preluate automat.
În ceea ce privește cheltuielile, UBBR nu stă „rău”, având tot în aceeași perioadă 2017-2019, cheltuieli de 6,2 milioane de lei. În 2018 și 2019, se arată în raportul Curții de Conturi, 95% din cheltuieli au fost cu personalul, restul de 5% fiind făcute pentru utilități. „Consiliul director (în calitate de organ de conducere statuar al uniunii) nu a întreprins acțiuni pentru realizarea de venituri din alte surse, ci a angajat cheltuieli cu personalul care, în final, nu sunt justificate deoarece nu a fost angajată și efectuată nicio cheltuială cu acțiuni, activități de presă, educative, culturale, sportive, etc. și, prin urmare , nu se știe ce activități anume au efectuat persoanele angajate”, arată Curtea de Conturi, menționând încă o dată de executarea silită pornită de ANAF.
Doar în 2019 au fost angajate 21 de persoane, asta în condițiile în care încă există litigii pentru stabilirea conducerii. În august 2020, când a avut loc controlul Curții de Conturi, doar trei din 41 de contracte de muncă nu erau suspendate. Unul dintre acele contracte de muncă a fost încheiat cu Gheorghe Narcov. Mai mult, în toate documentele uniunii, UBBR se arată că funcționează ca organizație neguvernamentală, pe când legislația ar obliga-o să fie instituție publică, având oricum majoritatea veniturilor din surse publice. În acest sens, reprezentanții uniunii s-au gândit că pot face angajări fără concurs, ca și cum ar fi o unitate privată.
Auditorii Curții de Conturi au stabilit că totalul datoriilor UBBR, la finalul anului 2019, era de 2,9 milioane de lei, cu 1,3 milioane mai puțin ca în 2018, dar cu 1,6 milioane mai mult ca în 2017. La „capitaluri proprii”, aceștia au notat „-1,034.345 de lei”, activele societății fiind de 1,9 milioane de lei, la finalul lui 2019. În total, pe ultimii trei ani, UBBR a avut pierderi nete de peste 4,7 milioane de lei.
Inspectorii Curții de Conturi au descoperit, în total, nouă nereguli, pe care le reluăm fără a mai detalia:
„1. Nerespectarea obligativității publicării bugetului, prin mijloace de informare în masă, pentru difuzarea informațiilor asupra conținutului bugetului de venituri și cheltuieli, pentru sumele provenite de la bugetul de stat;
2. Abateri de la prevederile legale referitoare la modul de fundamentare a solicitării alocațiilor, subvențiilor și celorlalte forme de sprijin financiar, precum și la neelaborarea și prin urmare neaprobarea bugetului de venituri și cheluieli;
3. Evidența sintetică și analitică a patrimoniului entității nu este condusă în conformitate cu Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității, respectiv nu există evidența tehnico-operativă a activelor corporale;
4. Abateri de la legalitate cauzate de neevidențierea în contul activelor fixe a obiectivelor de investiții finalizate, recepționate, date în folosință, respectiv deținerea construcțiilor entității fără a fi înregistrate în contabilitate;
5. Abateri de la prevederile legale prin faptul că nu a fost urmărită decontarea avansurilor acordate pentru realizarea unor acțiuni și categorii de cheltuieli finanțate din fonduri publice, astfel încât la finele anului să se reflecte în bunuri achiziționate, lucrări executate sau servicii prestate sau recuperarea avansurilor nejustificate;
6. Neorganizarea controlului financiar preventiv propriu;
7. Efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului prin nerespectarea în totalitate a prevederilor legale;
8. Inexistența documentelor/actelor care să justifice utilizarea sprijinului financiar nerambursabil (acordat din buget de stat) pe destinațiile stabilite, respectiv plata unor sume din contul bancar deschis la BRD către firma Dolce Miraj și Asociația Sferei Timișoara;
9. Utilizarea nelegală, de către UBB-R a alocațiilor bugetare (subvenții și alte forme de sprijin), primite de la bugetul de stat, respectiv cheltuieli cu dobânzi și penalități de întârziere pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul general consolidat”.
Pe scurt, conducerea oficială a susținut, în declarațiile date auditorilor, că deși există documente și facturi care să ateste cheltuielile realizate, multe dintre acestea nu au fost păstrate. Mai mult, din conturile UBBR au fost retrași bani și de terți. O parte se pare că au fost pentru plata salariilor, retrași de persoane din cadrul organizației, dar o altă parte a mers către deputata uniunii, un „împrumut” care, din câte au explicat membrii către auditori, a fost și restituit, cu toate că nu există documente care să edifice acest aspect.
Ce este clar, însă, este că din toate sumele plătite de UBBR, două au atras atenția: una către firma Dolce Miraj și alta către Asociația Sferei Timișoara, de 50.000, respectiv 100.000 de lei. Prima a fost justificată drept achiziționare de diferite consumabile, în timp ce cea de-a doua ar fi reprezentat un contract de promovare bilaterală în cadrul Embargo Fest, din câte au spus membrii consiliului director al uniunii.
Raportul Curții de Conturi a fost finalizat pe 21 august și trimis conducerii UBBR patru zile mai târziu. Reprezentanții uniunii aveau timp până pe 1 septembrie să revină cu un răspuns. Acest lucru, din informațiile noastre, până astăzi, 27 octombrie, nu s-a întâmplat.
