Timişoara renunţă la dezvoltarea haotică şi începe să-şi creioneze arhitectura pe baza proiectului intitulat „Timişoara-Vision 2030”, iniţiat de actualul primar Nicolae Robu înainte de anul 2008.
„I-am propus (înainte de 2008, n.r.) primarului de atunci, Gheorghe Ciuhandu, să accepte colaborarea dintre primărie şi Universitatea Politehnica şi cu cea mai mare societate de institute de cercetare ştiinţifică aplicată din Europa, Fraunhofer (Germania), care are 58 de astfel de institute în mai multe ţări”, spune Robu. Iar studiile nemţilor au arătat că cea mai bună soluţie pentru dezvoltarea armonioasă a zonei este transformarea Timişoarei în metropolă cu peste 1 million de locuitori, care să includă şi comunele periurbane.
Primarul Nicolae Robu susţine că a sosit timpul ca Timişoara să se unească cu comunele limitrofe într-o unitate metropolitană, propunând Executivului chiar să elaboreze o Ordonanţă de Urgenţă care să creeze cadrul pentru un asemenea experiment.
În viziunea sa, ar fi necesar ca actualele comune din jur să nu fie lăsate să se dezvolte urbanistic haotic, după planuri locale proprii, ci dezvoltarea lor să fie una care să se armonizeze cu proiectele urbanistice ale Timişoarei şi care, mai devreme sau mai târziu, le va îngloba, după modelul alipirii unor alte foste sate din preajmă, devenite acum cartiere ale municipiului.
„Situaţia actuală nu cred că e bine să continue, pentru că peste timp, aceste unităţi teritoriale se dezvoltă neţinând cont de proiectele Timişoarei. În concepţia mea, s-ar impune o schimbare legislativă şi poate ar fi bine să se meargă pe o lege-pilot, poate fi Ordonanţă de Urgenţă, care să creeze cadrul pentru un asemenea experiment. Comunele actuale ar trebui să devină arondismente ale Timişoarei şi să aibă administraţie de sector”, a declarat, marţi, Nicolae Robu, într-o conferinţă de presă.
Edilul-şef îşi doreşte foarte mult ca Timişoara şi zonele adiacente să înceapă să-şi creioneze arhitectura pe baza proiectului intitulat Timişoara-Vision 2030, proiect iniţiat de el încă înainte de 2008, când era rector al Universităţii Politehnica Timişoara.
Municipalitatea are acum o strategie de dezvoltare a traficului integrat urban şi în zona metropolitană, care include 12 localităţi periurbane, pentru a asigura mobilitatea transportului urban, regional, naţional şi internaţional. Strategia cuprinde şi căile ferate, dar şi traficul aerian, proiectele de bază constând în scoaterea transportului de marfă din centrul oraşului, prin realizarea unei centuri feroviare şi legarea aeroportului cu linia de cale ferată.
De asemenea, se are în vedere închiderea inelelor de drumuri, realizarea de poduri peste Bega, legarea reţelei urbane cu cele regionale şi europene. Nici traficul naval nu a fost neglijat în proiect, astfel că până la finele anului pe Canalul Bega vor circula primele vaporete pentru pasageri (proiectul fiind în faza de licitaţie la care s-au prezentat deja câţiva ofertanţi).
Potrivit proiectului, trenurile care vor lega Timişoara de periferii vor fi de tip S-Bahn şi vor fi coborâte în subteran, iar mijloacele de transport în comun vor fi extinse până la 20 de kilometri de municipiu.
„Toate acestea ar costa circa un miliard de euro, conform estimărilor specialiştilor, banii urmând să fie primiţi pe fonduri structurale”, a explicat Robu.
Treptat, părţi ale proiectului deja s-au finalizat sau sunt în curs de finalizare, totul pornind de la crearea de noi trasee rutiere sau lărgirea celor existente, pentru a fluidiza circulaţia urbană, dar municipalitatea a conectat deja şi comunele limitrofe la transportul orăşenesc, prin autobuze şi prelungiri ale liniilor de troleibuz.
În afară de legăturile rutiere, pe Robu îl interesează mult şi amplasarea noilor obiective industriale ale Timişoarei, pentru că în perspectiva unei extinderi teritoriale, construcţii industriale care azi par a fi „la periferie” pot face parte din zone centrale ale metropolei.
Dincolo de costuri, cei mai conservatori în privinţa unificării cu Timişoara sunt unii dintre primari, care se tem să-şi vor pierde funcţiile în noua metropolă, dar Robu îi linişteşte. Primarul general şi cei de arondismente vor fi aleşi direct de către cetăţeni.
„Este timpul unor abordări vizionare, cu proiecţie peste mulţi ani. Voi discuta această temă cu primarii comunelor adiacente Timişoarei şi cu parlamentarii, pentru că ar fi bine să aducem în discuţie, în acest sens, o lege pilot”, a subliniat Nicolae Robu.
Primele vizate de înglobare ar fi comunele de care Timişoara este „despărţită” de câte-o simplă şosea sau o stradă: Şag, Giroc, Moşniţa Nouă, Ghiroda, Săcălaz, Dudeştii Noi şi Sânandrei.
