Noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2023 -2027 a început să trezească mari nemulțumiri în rândul fermierilor din Arad. Ei sunt revoltați ca autoritățile i-au informat de noile reglementări, după data de 1 februarie, pe care trebuie să le respecte pentru a putea primi subvențiile pe 2023.
Teama de secetă și de scumpiri
“S-au schimbat regulile jocului în timpul jocului. Cei mai mulți fermieri, dacă nu toți, au deja terenurile ocupate și nu mai le pot adapta noilor cerințe, care au ajuns mult prea târziu la cunoștința agricultorilor, acolo unde au mai ajuns”, a atras atenția Gheorghe Porubski, președintele Asociației Țăranul Nădlăcan Arad, care acum trebuie să schimbe planul de cultură din cauza modificărilor intervenite. Conform noului PAC, trebuie lăsată pârloagă 5% din suprafața fermei, pe 5%, cultivate plante fixatoare de azot – mazăre, soia, lupin, lucernă – iar, pe 85% nu trebuie făcut nimic, după recoltatul din vară. Miriștea nu trebuie atinsă o lună și jumătate, apoi va începe pregătirea terenului pentru rapiță, grâu sau orz.
“Deci după o lună jumătate, cât trebuie să stea la soare, până în 15 august, eu trebuie să aștept să îmi distrug cultura viitoare. O perioadă atât de lungă, se va usca foarte mult terenul și nu mai poți semăna rapița în bulgari uscați de pământ. Sunt povești de la oameni care n-au făcut agricultură. Cine a impus aceste reguli este nebun, nu a înțeles ce înseamnă să faci agricultură” este de părere Porubski. Teama fermierilor este justificată. În agricultura Aradului, nu există irigații și dacă nici nu va ploua la timp, plantele nu vor mai răsări niciodată sau foarte greu. Atunci, va exista riscul să se compromită viitoarea cultură. Una peste alta, ei sunt nemulțumiți că subvențiile de la APIA se vor reduce chiar până la jumătate. Altă lovitură dată fermierului. Ei susțin că o dată pierd 57 € pentru pentru înverzire, precum și o mare parte din sumă în ceea ce privește condițiile climatice nefavorabile. Era 62 € acum va fi 12 euro. Așadar, un fermier va pierde mult. Acum, prețul la motorina, la insecticide, pesticide și fertilizanți este dublu, după ce a fost chiar triplu, în 2022. O nemulțumire în plus a agricultorilor arădeni este faptul că multe fungicide și insecticide ieftine au fost scoase. Au mai rămas câteva, dar pentru acestea trebuie să reducă dozele, fiindcă sunt mult prea scumpe.
“În concluzie, plătim de câteva ori mai mult. Spuneți dacă noi suntem normali dacă așa mai poți face agricultură? Cine îi mai apără pe fermierii români, fiindcă noi nu suntem capabili să ne apărăm”, a observat Porubski. În aceste condiții, agricultorii susțin că noua campanie de primăvară nu va putea fi pregătită în condiții normale. Nu va fi posibil. Investiția în culturi îi costă dublu, în unele cazuri chiar triplu, iar prețul la producția finală este foarte mult redus și nu vor putea să își recuperez cheltuielile.
Cauza principală o reprezintă cantitățile excesive de grâu de proastă calitate provenite din Ucraina, care au invadat piața românească, fără niciun control, iar producția fermierilor autohtoni a rămas în hambare. Numai în Nădlac, sunt mii de tone de grâu și sute de tone de rapiță nevândute. Toți procesatorii vor grâul ieftin din Ucraina, deși e de calitate îndoielnică. Oamenii susțin că nu e normal ca, în martie, să rămână cu cerealele în depozite. Trebuiau vândute ca să obțină banii necesari finanțării campaniei de primăvară. Ei sunt revoltați că Uniunea Europeană a solicitat prelungirea cu încă un an a accesului cerealelor ucrainiene pe piața din România. Dacă încă un an va fi secetă plus criza provocată de cereale din Ucraina atunci s-a dus cu agricultura românească și cu fermierul autohton. “UE îmi spune să mai suportăm încă un an de criză a cerealelor, iar dacă mai vine încă unul cu secetă ca în 2022, atunci jumatate din producători vor muri. Nu e de glumit. Degeaba vom încerca să resuscităm ceva dacă a murit”, spune fermierul. Pentru ca situația să fie și mai dramatică, de teama unei repetări a secetei de anul trecut, mulți producători din Arad și-au redus suprafețele de porumb sau și le-au înjumătățit.
Fermierii vor reduce suprafețele de porumb, și fiindcă sunt obligați să pună mazăre și soia pentru a respecta condițiile impuse de Uniunea Europeană privind fixarea de azot. Problema e că nu se găsesc semințe pentru mazăre și soia degeaba cere UE.
Cum să ieși din criza cerealelor?
Fiindcă în depozite au mari cantități de cereale nevândute din producția de anul trecut, fermierii din Nădlac nici nu se pot gândi la ce contractele de anul acesta. Porubski a reușit să dea o parte din grâu cu 1,35 – 1.45 lei kg, orzul tot cu 1,35 lei kg, porumbul cu 1,30 lei o parte, iar rapița cu puțin peste trei lei kg. În martie, prețurile la cereale au scăzut cu 20% în Arad și este un blocaj total pe piață. Problema este că fermierii au nevoie de bani să-și cumpere inputurile pentru campania de primăvară: îngrășăminte, semințe, tratamente chimice și motorină. Mulți vor lua pe datorie și speră că până în vară își vor vinde cerealele din depozite să își plătească inputurile.
“Dacă va fi blocaj pe piața de cereale, ce dracul vom face? Cum să procedezi pentru a nu-ți ipoteca pământul, casa sau utilajele și să reîncepi campania de primăvară? Te vei trezi la vară că ai producție, te vei uita la ea, dar nu știi ce să faci. Vei putea plăti în produse, dar nimeni nu ți le vor vrea”, a atenționat fermierul. Cum se poate ieși din criza cerealelor? Nădlăcanii susțin că cheia nu este la fermier, ci la guvern, sus la minister. Trebuie intervenție de la nivel înalt. E nevoie de un control riguros al tuturor cantităților ce intră din Ucraina și impusă o taxă. Era vorba de un coridor de trecere, prin țara noastră, nu să fim o piață de desfacere.
“De ce rămân cantități așa mari pe piața din România? Nu am nimic cu ucrainenii să-și vândă în Africa și în care țări vor ei, dar cerealele lor rămân în prima țară de lângă granița, la noi, în loc să meargă mai departe. Guvernul trebuie să intervină, să își facă treaba”, a mai spus Porubski. Fermierii din Nădlac sunt îngroziți, fiindcă nu pot prevedea ceea ce se va întâmpla anul acesta și nu au nicio siguranță de nimic. Toți vor să facă agricultură așa cum sunt obișnuiți, dar nu știu ce îi așteaptă, în această vară. Ei cred că vor produce și vor reuși să și vândă, iar activitatea va continua nestingherită. “Nu putem spune nimic. Sigur nu avem nicio predicție. Nu putem preconiza nimic pentru 2023…!”.
Piața de cereale blocată este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă fermierii din Arad în luna martie. O altă situație riscantă este și faptul că nu mai există anotimpuri. Anul acesta, aproape că nu a fost diferență între toamnă, iarnă și primăvară. Fiindcă a fost cald și umiditate, culturile din zona Aradului sunt anormal de dezvoltate și chiar afectate de boli, mai mult ca oricând. De aceea fermierii trebuie să plătească în plus tratamente care nu ar fi trebuit să le facă, dacă ar fi fost o iarnă normală cu înghețuri. Mai grav este că au fost scoase multe produse eficiente, iar acum ei trebuie să obțină un mix de substanțe pentru un tratament puternic, dar toate sunt scumpe. Deci o altă lovitură grea.
Astfel prețul de producție va crește foarte mult, de două-trei ori, în condițiile în care cerealele sunt mai ieftine și nici nu se pot vinde. “În luna martie, toate bolile existente se pot găsi în culturile de cereale. Poți veni cu studenții să le arăți practic în condiții de câmp toate bolile la grâu sau rapiță”, a constatat Porubski. Una dintre maladiile care nu are ar trebui să existe în luna martie la grâu este făinarea. Aceasta ar trebui să se manifeste la sfârșitul lui aprilie, începutul lunii mai. Nici ruginile nu ar trebui să existe în martie, ci la sfârșitul lui mai. Pentru ca situația să fie și mai complicată, agricultorii nu pot să intre cu tratamentele în culturi. Multe nopți sunt încă reci, cu minus, iar ziua sunt până la 10 -12°. Au fost în nopți când chiar a nins în câmpia Nădlacului. Nu e vremea tratamentelor chimice, iar bolile își continua dezvoltarea. “Am vreo 10 cataloage și caut substanțe care să fie pe buzunarul meu, eficientă pentru un T1 bun. Citesc prospectele și caut. Sun și la distribuitori să văd ce îmi recomandă, fiindcă nu mai există în catalog substanțele respective”, a concluzionat șeful Asociației Țăranul Nădlăcan.
Foto Gheorghe Porubski, președintele Asociației Țăranul Nădlăcan Arad
