Cum era de așteptat, cazul disidentului Iulius Filip nu este singular. În mod constant, actualul procuror general Augustin Lazăr a acționat în anii ’80 în calitate de colaborator al torționarilor, el însuși dovedindu-se un torționar. Ieri a ieșit la iveală cazul altui deținut politic, Ioan Muntean, condamnat la opt ani de închisoare pentru „propagandă dușmănoasă” și încarcerat la Aiud. În custodia lui Augustin Lazăr, care, în calitate de procuror, răspundea de Penitenciar.
Augustin Lazăr i-a refuzat și acestuia eliberarea condiționată. Mai mult decât atât. La prima solicitare, l-a pedepsit pur și simplu cu 10 zile de izolare. Izolarea în anii 80 era un supliciu îngrozitor. A doua oară l-a condamnat din nou la 10 zile de izolare, pentru ca acesta a compus o poezie, prin care se plângea de modul în care e tratat în Penitenciar, dar și de comportamentul lui Augustin Lazăr. De scris, nu putea să scrie poezia, întrucât deținuții nu aveau dreptul la la creion sau la hârtie.
Ioan Muntean fusese lăcătuș la o întreprindere, Balanța, din Ardeal. Aflase de la Europa Liberă că scriitorul Paul Goma inițiase o mișcare numită Carta 77, prin care un grup de români curajoși încerca să-l forțeze pe Nicolae Ceaușescu să-și respecte angajamentele asumate prin Convenția de la Helsinki, care apăra drepturile și libertățile fundamentale ale omului. În acest scop, el și-a contactat un prieten, înțelegându-se cu acesta să plece la București, în Drumul Taberei, acolo unde locuia scriitorul Paul Goma, pentru a semna documentul. Nu a mai apucat. L-a umflat Securitatea. După care a început calvarul. A fost dat afară din serviciu. S-a plâns și a contactat chiar și un avocat, pentru a da autoritățile în judecată. Securitatea l-a umflat din nou. L-a torturat. I-a ars ambele mâini cu fierul de călcat. Apoi i-a înscenat o faptă. Cum că ar fi dezarmat un grănicer. A fost condamnat la opt ani de închisoare pentru presupusa faptă. În realitate, pentru „propagandă dușmănoasă”. A ajuns la Aiud. Temuta temniță, care în anii ’80 era locul de supliciu al deținuților politici. În calitate de procuror, Augustin Lazăr supraveghea Penitenciarul. Recomanda sau refuza să recomande eliberările condiționate la îndeplinirea fracției de detenție și inspecta celulele. Umbla cu o servietă de piele și lua șpagă de la unii deținuți, bricege lucrate în Penitenciar de către aceștia și destinate exportului. Pentru un anumit număr de bricege, Augustin Lazăr se îndura și recomanda eliberarea condiționată pentru câte un deținut. În niciun caz pentru politici.
Ioan Muntean, slavă Domnului, trăiește. Și povestește cu lux de amănunte cele petrecute. Este în putere și poate fi audiat de Secția specială care anchetează infracțiunile săvârșite de către procurori și de către judectori. Până una alta a acordat un amplu interviu Antenei 3. Difuzat în emisiunea lui Mihai Gâdea. Între timp, Augustin Lazăr s-a ales cu o a doua plângere penală. A doua plângere este făcută de avocatul Aurelian Pavelescu în numele PNȚCD. Partidul istoric ai cărui membri au suferit cumplit de pe urma prigoanei comuniste și securiste.
Celălalt partid istoric, noul PNL, este însă trup și suflet alături de Augustin Lazăr. Pentru acești oameni care-și spun liberali, Augustin Lazăr este un apărător de nădejde al statului de drept. Așa cum a fost și înainte de decembrie 1989. Cum de altfel este apreciat și de către președinele Klaus Iohannis.
