Înaintea mănăstirii cisterciene de la Igriş, în acea locaţie exista deja o biserică, arată cercetările derulate de arheologii români şi maghiari în situl din localitatea timişeană. În situl arheologic au fost descoperite numeroase schelete, fundații de pilaștri și de ziduri care aparțin mănăstirii cisterciene, dar şi fundaţia unei biserici care a existat deja înaintea celei deja cunoscute.
Cercetările arheologice fac parte din cadrul unui proiect de cercetare româno-maghiar inițiat în anul 2016, de Muzeul Naţional al Banatului din Timișoara și Institutul de Arheologie al Universității Catolice Péter Pázmány din Budapesta (Ungaria) prin finanțare din partea Bethlen Gabor Alap.
Mănăstirea Egres, care a fost construită pe locul unde astăzi se află localitatea timişeană Igriş, a fost una dintre cele mai importante mănăstiri ale Regatului Maghiar medieval, perioada sa de maximă înflorire fiind în cursul secolului al XIII-lea.
În anul 2016, a demarat un proiect româno-maghiar de cercetări arheologice sistematice a sitului arheologic „Igriş – mănăstirea cisterciană Egres”, iniţiat de Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta. Mai participă la acest proiect Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti.
Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Egres, fondată în anul 1179 şi ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei, are ca obiectiv principal identificarea şi studierea edificiilor de cult şi a clădirilor care au compus complexul monastic medieval. Un important deziderat al acestor cercetări este şi reperarea locului de îngropăciune a regelui Andrei al II-lea (1205-1235) şi a soţiei acestuia, Yolanda de Courtenay (decedată în 1233), despre a căror înhumare în incinta mănăstirii se ştie din sursele documentare.
Campania arheologică a anului 2019 s-a desfășurat pe
parcursul a trei luni și s-a încheiat cu rezultate remarcabile. Cea mai
notabilă descoperire este cea a fundațiilor unei biserici mai timpurii decât
biserica mănăstirii fondate în anul 1179. Până acum nu au existat nici un fel
de informații cu privire la existența la Igriș a unei biserici anterioare
fondării mănăstirii cisterciene. De asemenea, au fost dezvelite și fundații de
pilaștri și de ziduri care aparțin mănăstirii cisterciene și care oferă
informații prețioase cu privire la planimetria acesteia. În interiorul
mănăstirii au fost descoperite mai multe morminte, monede, inele din bronz,
fragmente de coloane, fragmente ceramice și sticlă.
În
actuala campanie arheologică s-au efectuat cercetări în partea de vest a
transeptului bisericii unde s-au descoperit ruinele și fundația unei biserici
mai vechi decât biserica mănăstirii fondate în anul 1179. Până acum nu au
existat nici un fel de informații cu privire la existența la Igriș a unei
biserici anterioare fondării mănăstirii cisterciene. În interiorul și în jurul
acestei biserici au fost descoperite morminte cu ciste din cărămidă și țiglă,
dar și monede și inele din bronz, fragmente de coloane, fragmente ceramice și
sticlă și chiar o monedă din aur, bizantină, de pe vremea împăratului Ioan al
III – lea Vatatzes, bătută la Magnesia, care este o monedă contemporană cu perioada
în care regele Andrei al II – lea a domnit în Regatul Ungariei.
