Începând de joi seara, toată lumea a aflat vestea cea mare: Herta Muller, o scriitoare născută în Banat, a câştigat Nobelul pentru literatură. Scriitoarea, despre care, de două zile mai ales, vorbeşte toată lumea, este originară din Banat, dintr-un sat nu departe de Timişoara. Cărţile ei, mai ales textele cu profund caracter anticomunist, sunt apreciate de criticii din România şi din Europa, în general. Personalitate puternică, Herta Muller a avut curajul să-i comunice lui Horia Patapievici că nu mai păşeşte în Institutul Cultural de la Berlin, atâta vreme cât acolo sunt, ca la ei acasă, foşti colaboratori ai Securităţii lui Ceauşescu, foşti turnători şi informatori penibili. Despre atitudinea sa faţă de Patapievici se vorbeşte mai în şoaptă, ca şi cum vremurile pe care le trăim ar mai aduce pe scenă penibile ipocrizii, ca şi cum ar mai trebui să ne ferim de cei care, pentru o zi, un deceniu sau mai mult, ar fi „icoane de aplecat”. De fapt, ceea ce doresc să subliniez este lecţia de talent şi demnitate. Herta Muller este proba Banatului în excelenţă. S-a spus mereu că Banatul, fie el şi „fruncea”, nu ar fi produs mai valori culturale, uitându-se mereu de compozitorii şi scriitorii de aici, că Banatul nu ar fi excelat prin probe de spiritualitate. Lecţia inversă o dă acum o bănăţeancă, asta însemnând că dacă originea Hertei Muller este şvăbească, atunci este mai bănăţeancă decât oricine altcineva. Lecţia de imagine, de credibilitate şi seriozitate o dă o femeie din Banat. Curajul său de a înfrunta Securitatea a fost, de fapt, şansa sa de a scăpa din infernul unui regim dictatorial. Evadarea, aşezarea în tihna unei altfel de societăţi, păstrarea distanţei pentru o analiză rece şi echilibrată, pe cât posibil, a lucrurilor, filtrul şi capacitatea proprii de a discerne, au dat rezultate. Herta Muller a devenit o scriitoare apreciată şi confirmarea acestei aprecieri a fost înnobilată de decizia unui juriu de elită, care i-a conferit Premiul Nobel pentru Literatură pentru 2009. Chiar dacă Herta Muller este cetăţean german, de două decenii, ea este formată în acest spaţiu, ea îşi alimentează rădăcinile cu energie din acest spaţiu, care este Banatul. Avem toate motivele să fim mândri de succesul său, să ne bucurăm de satisfacţia sa, să fim alături de Herta Muller, la o asemenea împlinire. Îţi mulţumim, Herta Muller, pentru că aveam ocazia să te aplaudăm! Şi să ne recunoaştem în tot răul pe care unii dintre noi ţi l-au provocat.
