Acasă Administraţie O dezbatere de trei ore despre interzicerea hrănirii porumbeilor, care nu a...

O dezbatere de trei ore despre interzicerea hrănirii porumbeilor, care nu a schimbat mai nimic

DISTRIBUIȚI

porumbei-in-fata-operei

Luni, 26 aprilie, de la ora 17.00, a avut loc dezbaterea pe noul regulament privind animalele domestice din Timișoara, momentan doar propus. Odată cu acesta, a fost discutat și un alt proiect de hotărâre de consiliu local, cel care modifică anumite amenzi locale, de asemenea cele care privesc animalele domestice și nu numai. Printre altele, era introdusă și prevederea de interzicere a hrănirii animalelor pe domeniul public. Tocmai pe acesta, cu accent pe hrănirea porumbeilor, s-au concentrat, în mare parte, discuțiile.

Primii care au deschis dezbaterea au fost chiar inițiatorii proiectului de HCL, Răzvan Stana și Rodica Militaru, consilieri locali USR PLUS. Până să ajungă la cel mai controversat punct, cei doi au spus de unde a și plecat acest nou regulament: de la prevederea fostului HCL, de a fi necesar acordul tuturor locatarilor din bloc pentru a putea ține un animal în apartament. Acum, va fi la latitudinea asociațiilor de locatari să decidă pentru fiecare condominiu în parte. În plus, o nouă parte importantă a noului regulament este cea care le va permite deținătorilor de animale să transporte animale în mijloacele de transport în comun, în anumite condiții. Mai apoi, au urmat discuțiile despre deja atât de discuta prevedere de interzicere a hrănirii animalelor pe domeniul public.

„Lucrurile nu se vor face peste noapte, va fi o perioadă de preinformare, de conștientizare. Ca să mă exprim clar: legea va fi aceeași pentru toți, se va aplica în litera ei, va ține cont de context. Organele abilitate vor primi instrucțiuni clare, doar în ultimă instanță vom discuta despre amendă. Între noi fie vorba, suma propusă este mult mai scăzută. La Oradea, de exemplu, este la 2.000 de lei amenda. La noi, (ar urma să fie – n.r.) între 100 și 200 de lei. În primul rând trebuie să responsabilizăm”, a declarat Răzvan Stana, la începutul dezbaterii.

Acesta a prezentat și cinci motive pentru care hrănirea porumbeilor, și așa în număr prea mare în Timișoara, ar fi o problemă: 1. ceea ce le oferim noi este o hrănire ocazională nu este bună pentru ei; 2. sunt atractanți pentru șoricei și șobolani; 3. porumbeii strică cuiburile altor păsări; 4. sunt purtător de boli – zoonoze; 5. porumbeii sunt un factor de deranj arhitectonic, producând mizeri și având excremente foarte acide. Stana a și reiterat ideile pe care le-a transmis și în conferința de presă în care a prezentat proiectul de HCL: porumbeii se vor putea hrăni și singuri și nu vor muri.

A mai sărit în completarea colegului său și Rodica Militaru, iar după aceea au fost lăsați să vorbească și invitații celor doi. În legătură cu hrănirea animalelor, același punct de vedere l-a acut și Andrei Mihalca, prorector al Universității de Agronomie din Cluj-Napoca, care a lăudat activitatea asociațiilor pentru protecția animalelor, dar a și amintit că mulți dintre câinii ajunși pe stradă trăiesc, în medie, între 3,5 și 4 ani, de multe ori în chinuri mai mari decât cele reprezentate de eutanasie. În opinia acestuia, faptul că se hrănesc sistematic câinii pe stradă, de multe ori nerespectându-se dieta lor, nu face decât să îi mențină acolo și să provoace costuri economice sociale, inclusiv pentru păsări și alte animale mici.

Din Brașov, Marius Ciurea, președintele unui clubului specializat de porumbei din Timișoara, a amintit că porumbeii pot reprezenta un pericol pentru sănătatea omului, cu boli transmisibile în mod special prin fecale. Ulterior, alți participanți la discuții au mai vorbit despre problemele aduse de porumbei materialelor de construcție, de mizeria pe care aceștia o produc și de faptul că se pot hrăni și singuri. Gabriel Otavă, de la Universitatea de Agronomie din Timișoara a povestit cum, lăsându-și laptele la răcit pe pervaz, s-a trezit la fundul oalei cu excremente de porumbei.

Pe de altă parte, majoritatea asociațiilor de protecția animalelor care au luat parte la discuții au cerut gândirea altor măsuri, în caz că se vrea reducerea numărului de porumbei, nu interzicerea hrănirii acestora. Printre măsurile propuse, au fost cuibarele contraceptive, instalarea unor plase sau a altor echipamente care ar alunga păsările doar de pe anumite clădiri și amplasarea unor stații de hrănire doar în anumite zone. În privința

Din partea asociației Pet Hote, a vorbit Alina Văcaru. În special cu referire la câini și pisici, aceasta a punctat interzicerea hrănirii animalelor ar fi ca și cum „s-ar începe cu căruța, fără să avem încă roata”. Alina Văcaru, de altfel ca și majoritatea celor care au vorbit împotriva măsurii propuse, a recomandat, în primul rând, acțiuni de sterilizare și respectarea legislației deja în vigoare. Ulterior, și Gabriel Ignat, din partea Animal Society, a punctat că nehrănind animalele rămase pe străzi, nu se va întâmpla altceva în afară de faptul că acestea vor deveni agresive. Avocații Pet Hope au punctat și că prevederea ar contraveni legislației pentru protecția animalelor aflate deja în vigoare. Cei doi avocați au vorbit inclusiv despre o altă măsură din regulament, cea care ar limita numărul de animale deținute, la casă, la două, dacă proprietarul a fost anterior sancționat pentru faptul că animalele sale deranjează vecinii.

Alți timișoreni, vorbind doar din calitatea de iubitori de animale, au vorbit despre „mândria de a fi timișorean”, identificată cu hrănirea porumbeilor, de faptul că aceștia ar putea avea și rol terapeutic. O parte au spus că ar risca inclusiv o amendă, în timp ce alții s-au arătat dispuși să facă voluntariat pentru curățarea resturilor produse de porumbei. Alții au amintit că actualii porumbei din Timișoara provin din porumbelul de stâncă, domesticit de om. „Porumbelul este o pasăre domesticită și abandonată de om, responsabilitatea noastră să avem grijă de ele”, a spus Maria Crista, parte din grupul artistic h.arta, care a emis luni și un manifest pe aceeași temă.

Spre final, un punct de vedere mai echilibrat a avut revoluționarul Corneliu Vaida, care, de altfel, este și dresor de câini. „Stau și ascult de o vreme și mă mir că atâția oameni cu pregătire superioară se învârt în jurul cozii. Vreți să promovați o hotărâre care umblă la efect fără să elimine cauza. (…) Câinii înfometați devin agresivi. La fel și cu pisicile. Se poate ajunge chiar la scene regretabile, unde un copil care este atras de un câine sau de o pisică este considerat concurentul lui pentru obținerea hranei. Este o chestie de psihologie canină sau felină”, a început acesta. Vaida a propus, cum fac unele persoanele particulare, ca primăria sau societățile care au grijă de animale să le „exporte” în alte țări, unde oameni chiar plătesc pentru a adopta aceste animale.

În legătură cu porumbeii, punctul de vedere al revoluționarului a fost mai rezervat: „Cu porumbeii, sunt de acord că porumbeii strică clădirile, chiar și mașinile. Mașina soției este stricată de la excrementele de porumbel, dar nu asta este problema mare. Problema mare este că sunt hrăniți în anumite locuri… Eu stau în Piața Mocioni. Aici este permanent o sumedenie de persoane care hrănesc porumbeii cu pâine. Normal că vin aici. De ce nu îi atragem în alte zone? Porumbeii nu sunt o atracție în Timișoara, vă asigur. Niciun turist nu vine în Timișoara de dragul porumbeilor. Asta nu înseamnă că trebuie să îi omorâm, că trebuie să îi înfometăm. Trebuie să îi mutăm acolo unde nu strică! Știți că porumbeii mănâncă tencuială? Veniți și vedeți cum arată frontispiciul clădirii în care locuiesc eu. Degeaba recondiționăm clădiri, dacă vin porumbeii care vor strica. Propunerea mea este să respectăm legislația națională, așa cum a spus doamna avocat, dar hai să umblăm la cauză, nu la efect. Există soluții alternative, fără să înfometăm, fără să omorâm”.

În mare, discuțiile din cadrul dezbaterii s-au învârtit în jurul argumentelor deja prezentate. Pe final, Răzvan Stana și Rodica Militaru au insistat că nimic nu este încă bătut în cuie, că vor fi alocate fonduri inclusiv pentru sterilizări și acțiuni educative și de informare. S-a vorbit inclusiv despre posibilitatea ca asociațiile de protecția animalelor să aibă acțiuni comune cu primăria. Per total, însă, se poate considera că dezbaterea, lungită pe parcursul a trei ore, nu a schimbat mai nimic, iar totul va rămâne celor care vor aplica HCL-ul, în caz că va exista unul. „Măcar bine că s-a desfășurat”, a punctat cineva din partea asociațiilor, arătând diferențele față de fosta administrație care nu pleca urechea la nicio părere.

Comentarii

comentarii