Acasă Editorial O nouă premieră la Timişoara: fără aurolaci

O nouă premieră la Timişoara: fără aurolaci

DISTRIBUIȚI

liaPersuasiunea, ca formă de comunicare a persoanelor hotărâte, implicate şi responsabile, a fost admirată încă din antichitate, de însuşi Aristotel. De ce nu aş admira atunci persuasiunea profesorului Dan V. Poenaru asupra decidenţilor locali ai administraţiei, privind înăsprirea regulamentului comercial în oraşul Timişoara, referitor la aurolac? “Cum să pretindem a fi capitală culturală europeană când imaginea directă a Timişoarei este (era) nefericit pigmentată de amărâţii de copii ai străzii, înecaţi şi otrăviţi în aburul aurolacului?”, se întreba distinsul profesor, străduindu-se să nu rămână la o simplă retorică.

Este deja de notorietate propunerea concretă a profesorului Poenaru, transformată în hotărâre a Consiliului Local Timişoara, aprobată în urmă cu mai bine de o săptămână. Ce înseamnă asta pentru Timişoara? “Faimosul” aurolac nu va mai putea fi cumpărat direct de suferinzii străzilor, el se va vinde doar firmelor de specialitate, direct din depozit. Un pas aparent mic în lupta cu substanţele ucigaşe devine un pas nobil, nu doar pentru imaginea Timişoarei, ci mai ales pentru protejarea unor copii neştiutori, condamnaţi la demenţă, cu mult înainte de a şti ce ar putea însemna acest lucru. Nu este pentru prima dată când implicarea civică a profesorului Poenaru generează model de atitudine, francheţe şi dovadă de dragoste pentru profesia aleasă. A fi medic înseamnă a fi capabil de a privi dincolo de ceea ce aparent ochiul ar putea descifra înăuntrul fiinţei noastre: oameni, trupuri, comunităţi, populaţii şi naţiuni. Doamne, ajută să nu ne pierdem prietenii!

Comentarii

comentarii