Marți, 21 februarie, Ministerul Educației a publicat o listă cu școlile care desfășoară activități în clădiri cu risc seismic I, cel mai ridicat. Acestea ar avea nevoie de intervenții de consolidare urgente, iar elevii ar trebui relocați. Printre cele 21 de clădiri aflate în uz se găsește și cea în care învață elevii Școlii Gimnaziale nr. 1. Reprezentanții Primăriei Timișoara, însă, susțin că este o greșeală, ambele corpuri de clădire ale școlii având risc seismic II, „intervențiile care trebuie făcute la rezistență fiind minimale”.
În total, potrivit ministerului, la nivel național ar fi 39 de clădiri cu destinația de unitate de învățământ care au risc seismic I. Dintre acestea, 21 sunt în prezent în uz. „În urma reactualizării datelor din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), de către conducerile unităților de învățământ, menționăm că 39 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, din care doar 21 sunt în uz. Dintre aceste 21 de clădiri, 15 clădiri au destinația săli de clasă/laboratoare, iar 6 clădiri au alte destinații”, scrie în comunicat.
În aceeași ordine de idei, Ministerul Educației a solicitat conducerilor inspectoratelor școlare să mute elevii care învață aici în alte clădiri. În plus, clădirile în cauză ar urma să intre, cu prioritate, într-un proces de consolidare și reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern. Ministerul Educației derula deja oricum, în parteneriat cu Banca Mondială, un proiect în valoare de aproape 100 milioane euro, care are drept scop reabilitarea, consolidarea și/sau construirea unor școli din zonele cu cel mai mare risc seismic din România.
Cu această ocazie, ministerul a prezentat și cele două liste:
- Clădiri cu destinația săli de clasă/laboratoare:
- Școala Gimnazială Filipeni, județul Bacău;
- Grădinița cu Program Normal Ferestrău (Oituz), județul Bacău;
- Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, județul Brăila;
- Școala Gimnazială Nr. 1 Adunații Copăceni, județul Giurgiu;
- Școala Gimnazială Nr. 3 Voluntari, județul Ilfov;
- Colegiul Național Pedagogic Vasile Lupu, județul Iași;
- Grădinița cu Program Normal „Al.I. Cuza”, județul Iași;
- Grădinița cu Program Normal Nr. 20 Baia Mare, județul Maramureș;
- Școala Gimnazială, comuna Dulcești, județul Neamț;
- Liceul Teoretic „Ioniță Asan” Caracal, județul Olt;
- Grădinița cu Program Normal Broșteni, județul Olt;
- Școala Primară Dîmbu (Băicoi), județul Prahova;
- Grădinița cu program normal Deleni, județul Suceava;
- Școala Gimnazială Nr. 1 Timișoara;
- Școala Gimnazială „Angela Gheorghiu” Adjud, județul Vrancea.
- Clădiri cu altă destinație
- Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” București – sală de sport;
- Clubul Sportiv Școlar Ilfov – 2 clădiri (un spațiu profesori și un spațiu grădiniță);
- Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești, județul Ilfov – cămin;
- Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” Iași – anexă;
- Casa Corpului Didactic județul Ilfov – cămin.
Ca răspuns la informarea ministerului, Bogdan Marta, purtătorul de cuvânt al Primăriei Timișoara a transmis: „La Școala Generală nr. 1 un expert atestat a făcut chiar anul trecut, la cererea Primăriei Timișoara, o expertiză de rezistență, din care a rezultat că școala nu se află în grad 1 de risc seismic, ci în gradul 2, intervențiile care trebuie făcute la rezistență fiind minimale. Primăria Timișoara a cerut această expertiză tocmai pentru că această școală va fi reabilitată total cu ajutorul fondurilor din PNRR și transformată în școală verde. Suma pe care o vom investi în această unitate de învățământ se ridică la peste 12 milioane de lei (fără TVA). Expertiza semnată de inginerul de rezistență contractat de Primăria Timișoara a stat mai apoi la elaborarea HCL 476 din 30.09.2022, unde e specificat foarte clar că atât corpul C1, cât și corpul C2 sunt încadrate în clasa seismică Rs II, necesitând aplicarea soluției minimale de consolidare. Vom contacta și Ministerul Educației pentru corectarea situației pe care a primit-o”.
Hotărârea de Consiliul Local invocată de acesta se referă la depunerea unei cereri de finanțare prin PNRR. Printre altele, în anexele hotărârii, despre riscul seismic al clădirilor scrie: „În conformitate cu raportul de expertiză tehnică corpurile C1 și C2 se încadrează în clasa de risc seismic RsII necesitând aplicarea soluției minimale de consolidare ( cap.2.14.1 din Expertiza tehnică)”.
Hotărârea respectivă poate fi consultată, împreună cu anexele, la: https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/hotarari-ale-consiliului-local/?uid=3DD8E496DE79BFDDC22588CA002CB35E.
Potrivit Legii 212/2022, categoriile de risc seismic ar fi:
„a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;
c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;
d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare”.
