În concepţia creştină, moartea este considerată o despărţire nefirească a sufletului de trup, ca urmare a slăbirii comuniunii omului cu Dumnezeu, izvorul puterii şi al vieţii, aşa cum arată preotul profesor Dumitru Stăniloae. Conform Episcopiei Caransebeşului, în Banat şi Ardeal, se observă această legătură şi comuniune şi sub formă văzută, prin faptul că majoritatea cimitirelor parohiale sunt aşezate în jurul bisericilor, cei vii alcătuind cu cei morţi o comuniune de rugăciune. Există, însă, zile speciale de pomenire a celor trecuţi la Domnul. Biserica aminteşte special în rugăciune de cei răposaţi în sâmbăta lăsatului de carne (Moşii de iarnă), sâmbetele a doua, a treia şi a patra din Postul Mare, Sâmbăta Floriilor (a lui Lazăr), Sâmbăta Rusaliilor (numită şi Moşii de vară, ziua de pomenire a moşilor şi strămoşilor). În aceste zile, Biserica se roagă pentru creştinii trecuţi la cele veşnice şi mijloceşte la Dumnezeu cu slujbe şi pomeniri pentru iertarea sufletelor lor. În Banatul de munte, cuprins în Episcopia Caransebeşului, dar şi în alte regiuni ale ţării, se prăznuiesc cu mare credinţă Moşii de toamnă, înainte de lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului. În Banat, ziua de cinstire a morţilor este la Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, 8 noiembrie, (sau în ajunul acesteia), zi în care toţi creştinii şi mai cu seamă cei ce au avut recent rudenii şi apropiaţi trecuţi la Domnul, se adună în cimitire pentru pomenire şi comuniune de rugăciune cu cei decedaţi.
