UDMR Timiș a făcut progrese în desemnarea candidaților pentru alegerile locale din acest an. „Capii de listă”, conform programului stabilit de uniune, vor fi, atât pentru Timișoara, cât și pentru județul Timiș, conducătorii formațiunilor corespunzătoare, adică Farkas Imre și, respectiv, Marossy Zoltan.
Celelalte persoane care vor fi incluse pe listă vor fi anunțate în câteva săptămâni. Aceștia vor fi desemnați, așa cum a fost anunțat încă din octombrie 2019, după ce vor fi analizate toate propunerile făcute în chestionarele împărțite în județ. Centralizând răspunsurile primite din aproape toate localitățile din Timiș, cei de la UDMR au strâns, doar pentru Consiliul Județean, 66 de propuneri.
În ceea ce privește numele posibililor candidați pentru consiliile locale, cele mai multe propuse sunt la Timișoara – 32, Lugoj – 16 și Moșnița Nouă – 13. „Vom fi pregătiți cu candidați pentru toate locurile în care îi vom putea avea. Mâine [n.r. 23 ianuarie] are loc prima întâlnire cu cei propuși de populație. Pot deveni din propuși, candidați. Sunt câteva puncte simple din hotărârea din octombrie. Îi vom contacta pe toți, vor primi hotărârile și normele, ce trebuie să facă în concursul de muncă”, a spus Zoltan Marossy.
Tot președintele UDMR Timiș a spus că, dacă s-ar lua după estimări, rezultate ar fi mult mai slabe ca acum 4 ani. „Ținte: reintrarea în Consiliul Județean, sper să reușesc. Ultima dată am fost în anul 2000. În rest, am dori să ne păstrăm funcțiile actuale: doi primari și patru viceprimari. Accentuez, la Timișoara, tot pe Farkas Imre îl vom avea. Șansa ca el să devină indezirabil între timp este redusă. Efectiv, nu mai are efectiv timp să facă prostii”, a spus acesta. Aceștia iau în considerare, cu șanse reduse totuși, inclusiv posibilitatea ca Farkas Imre să ajungă primar, caz în care vor nominaliza și un posibil viceprimar.
Marossy speră ca electoratul să vadă UDMR-ul drept un sindicat al minorităților. În explicațiile date, acesta acuză felul în care este percepută egalitatea de șanse, inclusiv de președintele Klaus Iohannis: „Straniu, noi nu mergem strict pe elementul maghiar. Dacă am merge strict pe elementul maghiar, șansele noastre ar fi mult mai mici. Dorim să reprezentăm în consiliile locale și cel județean și alte etnii și biserici minoritare. Egalitatea de șanse de care vorbește și actualul președinte, care ar trebui să fie mult mai în temă, dar nu este, este o defavorizare a minoritarilor. Să nu spună cineva că la o competiție de trap, un șoricel poate concura cu un cal”.
Completând ideea, Farkas Imre a amintit și de Biroul de relaționare cu minoritățile, din cadrul Primăriei, pe care a tot insistat: „Încercăm să facem pod între instituția publică și orice organizație civilă sau religioasă. Asta este ideea, cred că încă este unică în România”.
Diferențele dintre poziția UDMR Timiș și cea a uniunii la nivel național este explicată de Marossy prin faptul că aici etnicii unguri trăiesc dispersați: „Dintre cele 99 de unități administrativ-teritoriale din Timiș, sunt doar patru care nu au unguri. Nu e bine deloc. Cei care sunt singuri nu au cum să-și păstreze caracteristicile”.
De asemenea, președintele UDMR Timiș a sesizat că și ponderea maghiarilor este mai scăzută. În 1992, 9,1% din populația județului era formată de aceștia, în timp ce în 2011 ponderea era de 5%. Motivele acestei pierderi, arată un studiu indicat de Zoltan Marossy, sunt: asimilarea- 44% din pierderi, plecarea în alte țări- peste 30% din pierdere, schimbarea de etnie- spre 20% din pierderi, și sporul natural.
