Timişoara este „înrudită” cu nouă localităţi, din cinci ţări europene
Timişoara, oraş al premierelor şi model de convieţuire interetnică este consideraţi de mulţi, dar în primul rând de timişorenii făloşi, ca fiind urbea în care se găseşte atmosfera şi mentalitatea cea mai vestică din România. Orientarea Timişoarei spre occident şi deschiderea timişorenilor spre civilizaţia vestică nu putea să nu se concretizeze în unele colaborări cu oraşe din alte ţări ale Europei. Astfel, Timişoara este înfrăţită cu nouă oraşe europene, având relaţii de colaborare cu multe alte localităţi, chiar şi de peste ocean. Oraşele înfrăţite ale Timişoarei sunt: Faenza (Italia), Gera (Germania), Karlsruhe (Germania), Mulhouse (Franţa), Rueil-Malmaison (Franta), Szeged (Ungaria), Treviso (Italia), Palermo (Italia) şi Novi Sad (Serbia). În plus, se fac paşi şi pentru înfrăţirea cu Cernăuţi (Ucraina), oraş din nordul Bucovinei. Oraşul de pe Bega are însă şi relaţii de colaborare cu multe alte oraşe şi regiuni: Arezzo, Udine, Neapole, Genova, Florenta, Forli, Verona, Bologna, Ravenna, Piemont şi Veneto. Mai mult, împreună cu Pancevo (Serbia) şi Cincinnati (SUA), este dezvoltat un program trilateral comun în cadrul “Resource Cities Program”.
Faenza
Vechi oraş cu origine etrusco-romană, Faenza este cunoscută drept locul unde a fost inventată faianţa, materialul – care a devenit atât de răspândit în zilele noastre – luând chiar numele oraşului. Deşi tradiţia artizanală datează din secolul al XII-lea, apogeul artistic a fost atins în timpul Renaşterii. Înfrăţirea dintre Faenza şi Timişoara datează încă din 1991, de atunci având loc numeroase colaborări, materializate chiar prin realizarea unui centru pentru copii autişti la Timişoara intitulat “Casa Faenza”. Unul dintre principalii artizani ai acestei legături între oraşe este Vittorio Maggi, cetăţean italian faentin căsătorit cu o doamnă din România. Datorită acestei legături, Maggi a călătorit des în zonă, inclusiv în oraşul nostru, încă dinainte de Revoluţia din 1989. După 1989, numărul călătoriilor a crescut, inclusiv prin implicarea altor faentini în colaborarea cu Timişoara. Dat fiind faptul că aceste legături deja existau, s-a considerat că ar putea fi întărite prin semanrea unui protocol de înfrăţire, eveniment ce a avut loc în anul 1991. Colaborarea cu oraşul italian cuprinde şi unele proiecte de viitor, printre care realizarea unui cartier de locuinţe ecologice, în Zona Ovidiu Balea, dar şi continuarea colaborării în cadrul Centrului “Casa Faenza”.
Gera
Oraş situat în estul Germaniei, Gera are o suprafaţă de 151 de kilometri pătraţi şi o populaţie de aproximativ 110.000. Atestarea documentară a oraşului Gera datează din anul 995. Gera este un oraş al cărui profil industrial – pe care economia sa s-a axat în trecut, înainte de unificarea Germaniei de la 3 Octombrie 1990 – a pierdut în mod semnificativ din importanţă în ultimul deceniu. Rezultatele preconizate la finalul acestei schimbări de ordin structural vizează strict domenii cum ar fi comerţul, artele meşteşugăreşti, administraţia şi serviciile aferente. Gera şi Timişoaa sunt înfrăţite din octombrie 1998, cooperarea desfăşurându-se în mai multe domenii.
Karlsruhe
Fondat în 1715, oraşul german Karlsruhe este situat pe platoul împădurit al Rhinului Superior, în apropierea Munţilor Pădurea Neagră, în vecinătatea Palatinatului de pe malul stâng al Rhinului şi a Franţei. Suprafaţa pe care o cuprinde este de 173, 45 kp, iar populaţia sa se încadrează în circa 270.000 de locuitori. Oraşul a fost construit în inima pădurii, dintr-un capriciu de prinţ – îşi datorează abilitătii diplomatice a întemeietorului său, margraful Karl Wilhelm, reputaţia de a fi, încă de la prima generaţie, un oraş internaţional. Căci el a atras primii coloni în oraş printr-o "carte de milostenie" adresată tuturor celor "care au sau vor fi având dorinţa să se aşeze în viitorul Carols-Ruh (popasul lui Carol) sau în împrejurimile lui şi să construiască aici case", oferindu-le totodată gratuit locul şi lemnul de constructie necesar. Colonii au venit din Olanda, Tirol şi Franţa. Înfrăţit cu Timişoara din august 1992. Karlsruhe este cunoscut ca metropolă economică în partea de sud-vest a Germaniei, centru administrativ al regiunii Rhinului Superior Central, principal punct de convergenţă tehnologică din regiune, sector de servicii în continuă creştere, centru de cercetare ştiinţific vizând în primul rând înalta tehnologie.
Mulhouse
În 29 decembrie 1989, un avion ateriza la Timişoara plin cu ajutoare umanitare, distribuite ulterior la Spitalul Clinic Municipal. Avionul venea de la Mulhouse. Au urmat alte ajutoare umanitare, pentru Orfelinat, Asociaţia Handicapaţilor Locomotori şi Liceul Jean-Louis Calderon. Mai apoi, sprijinul umanitar a evoluat în acţiuni de formare profesională pentru spital, apoi şi pentru alte instituţii ale oraşului. Înfrăţirea cu Timişoara datează din august 1991, iar colaborările şi acţiunile comune aparţin de numeroase diferite domenii. Mulhouse este situat în partea sudică a Alsaciei, locul de întâlnire al Franţei, Germaniei şi Elveţiei. Mulhouse împarte un aeroport internaţional important – Euro-airport – cu Basel şi Freiburg. De asemenea, se află la centru unui sistem de cale ferată unde trenurile de mare viteza din Europa se întâlnesc: Rhine-Rhone TGV, "The Rail 2000" dintre Italia (Milan) şi sudul Germaniei.
Rueil-Malmaison
Aflat la doar câţiva kilometri vest de Paris, Rueil-Malmaison are sub 100.000 de locuitori, întinzându-se pe 1.472 de ha de pante line, de pe înălţimile Mont-Valerien şi coastele Buzenval până la malurile nordice ale Senei. În trecut o comună rurală, de mult timp oraş celebru prin puritatea apelor sale, Rueil-Malmaison a devenit un oraş modern, sediu a numeroase birouri ale marilor societăţi. S-au păstrat cartierele rezidenţiale, siturile şi spaţiile înflorite, ce fac din Rueil-Malmaison un oraş verde, armonios si uman. Acordul de înfrăţire cu Timişoara, semnat în ianuarie 1993, cuprinde dezvoltarea relaţiilor de prietenie între oraşe şi colaborarea în domeniile: cultural, sportiv, social, economic, al turismului şi tineretului.
Szeged
Oraşul maghiar Szeged este foarte bine cunoscut timişorenilor, mulţi din aceştia mergând la cumpărături destul de des în oraşul de pe Tisa, atraşi fiind de preţurile mult inferioare celor de la noi. Aşezat la confluenţa râurilor Tisza şi Mureş şi având cca 180.000 de locuitori, Szeged-ul, este un centru regional, cu un trecut de aproape doua milenii. Numele de Szeged apare pentru prima data în documente anului 1183. Devenind un important centru comercial si administrativ localitatea Szeged primeşte în anul 1247 titlul de oraş. Astăzi, oraşul Szeged se numără printre cele mai bogate si mai prospere oraşe din Ungaria. Economia se bazează preponderent pe agricultura si comerţ, dintre produsele sale tradiţionale fiind caracteristice ardeiul de boia, tutunul, pestele precum si papucii brodaţi, moştenire a vremurilor ocupaţiei turceşti. Ca şi Timişoara, Szegedul este un exemplu de convieţuire interetnică, aici regăsindu-se turci, slavi, germani, armeni, greci si români. Szegedul este înfrăţit şi cu Târgu Mureş.
Treviso
Capitală a provinciei Treviso, oraşul cu acelaşi nume numără sub 100.000 de locuitori, fiind situat în regiunea italiană Veneto. Regiunea este foarte bogată din punct de vedere artistic şi cultural. Patrimoniul său artistic include clădiri unice şi poduri veneţiene, dar şi multe vile Palladio. Veneto este o regiune în nord-estul Italiei, care are graniţă cu Lombardia, Friuli – Venezia Giulia, şi Emilia-Romagna, între Alpi şi Marea Adriatică. Economia regională, care obişnuia să depindă în mod general de agricultură, este acum orientată spre industria high-tech şi spre modă (Benetton este un mare angajator), împreună cu turismul cultural. Timişoara şi Treviso sunt înfrăţite din luna martie a anului 2003.
Palermo
Înfrăţit cu Timişoara din octombrie 2005, Palermo este situat în provincia omonimă a Italiei, capitală a Siciliei. Palermo a fost fondat de fenicieni cu numele de Ziz (floare). Apoi a intrat în contact cu navigatorii şi negustorii greci, de aici numele de Panormus, latinizare a numelui grecesc care înseamnă "tot portul". Cunoaşte perioada sa de maximă prosperitate cu normanzii, sub Federico al II-lea (1194-1250), care a ştiut să racoleze şi să utilizeze moştenirea culturală arabă, greacă şi romană. În capitala siciliană predomină activităţile din sectorul terţiar şi administrativ. Oraşul se bucură de un mare aflux de turişti.
Novi Sad
Cu o populaţie în jur de 300.000 de locuitori, Novi Sad este al doilea oraş al Serbiei, după capitala Belgrad. Este capitala provinciei autonome Vojvodina şi un centru mare industrial şi cultural. Numit de unii “Atena Sârbească” (Srpska Atina), Novi Sad este înfrăţit cu Timişoara dinaugust 2005. În 1999, oraşul a fost bombardat de NATO şi a fost lăsat fără apă, electricitate şi poduri. Oraşul se află în regiunea Bačka de Sud, pe malul stâng al Dunării. Între populaţia oraşului se află şi 860 de români (0,28%).
