Trage un semnal de alarmă Livius Cârstea, preşedintele “Sanitas” Timiş
“La nivelul populaţiei din Timişoara, ar mai fi nevoie de 500 de medici, şi nici vorbă să tindem spre un procent de un medic la trei pacienţi, aşa cum este în Grecia şi în alte ţări din Uniunea Europeană. De aceea, din lipsă de personal, e amputată activitatea la Clinica Bega din Timişoara, în foarte multe secţii de la Spitalul Judeţean, e amputată activitatea în Spitalul Municipal Timişoara. Nu mai sunt brancardieri, nu mai are cine să transporte un bolnav. E jale mare. Oricând se poate întâmpla un caz Giuleşti şi în spitalele din Timişoara”, trage un semnal de alarmă Livius Cârstea.
E dezastru !
Cauzele principale ale dezastrului din Sănătatea din Timişoara, dar şi la nivelul întregii ţări sunt: deficitul major de personal medical; infrastructura inadecvată a spitalelor; deficienţele de dotare cu aparatură şi echipamente; sistemul de finanţare inadecvat al serviciilor medicale din secţiile de terapie intensivă şi neasigurarea serviciilor de întreţinere (service) a aparaturii medicale din dotare. “Cauza principală a acestor probleme o constituie subfinanţarea sistemului sanitar. Reamintim faptul că procentul din PIB alocat Sănătăţii în România este unul dintre cele mai mici din Europa”, susţin medicii. Multe spitale din Timişoara prezintă o infrastructură depăşită. În special în secţiile ATI şi în blocurile operatorii, situaţia este foarte gravă: reţele de gaze medicinale, reţele de vacuum sau electric, sistemele de aer condiţionat medicinal crează riscul unor accidente majore. Medicii atrag atenţia că, fără lansarea de urgenţă a unui program naţional de modernizare a infrastructurii, multe dintre spitale sunt adevarate bombe cu ceas, în care se poate repeta oricând o dramă, precum aceea de la Maternitatea Giuleşti.
“Cadrele medicale pleacă fiindcă nu sunt motivate salarial”
“Cu bună ştiinţă, aceşti diriguitori ştiu treaba asta şi îşi bat joc în continuare. Aşa nu se poate. Eu am fost internat în spital cu puţin timp în urmă. Era o asistentă pe tură şi o informieră şi alergau continuu dintr-o parte în alta, erau pacienţi cu picioare amputate. Nu se poate aşa, să nu existe cadru medical să stea lângă bolnav, să te bazezi numai pe familie că îţi aduce mâncarea, că îţi aduce o undă de speranţă. Vezi atâta incertitudine şi disperare în spitale. Cadrele medicale pleacă fiindcă nu sunt motivate salarial”, a spus Cârstea. În Planul Strategic al Ministerului Sănătăţii pentru perioada 2008-2010, se recunoaşte că sistemul sanitar din România se confruntă cu lipsa specialiştilor, fapt care are impact asupra asigurării asistenţei medicale a populaţiei. “În acest context, s-a observat şi o indiferenţă a autorităţilor publice locale faţă de atragerea şi menţinerea personalului medical în zonele cu atractivitate scăzută. De asemenea, se regăsesc dezechilibre în distribuirea geografică a personalului din asistenţa medicală. În acest context, devine evident că planificarea resurselor umane reprezintă un proces, nu un model dat, şi va avea succes numai dacă părţile interesate se implică”, se arată în Planul Strategic.
