Otilia și Valentin Coroamă sunt doi tineri soț și soție și dețin o frumoasă fermă în sistem integrat, cu 230 de vaci de lapte, în comuna Parța, județul Timiș, la 15 km de Timișoara, precum și o micuță fabrică de brânzeturi, dar și 480 de ha de pământ pe care cultivă porumb, grâu, rapiță și lucernă, pentru a asigura hrana animalelor. Deși de mai bine de un an, COVID-ul a creat multe probleme economiei românești, Valentin și Otilia susțin că ferma lor nu a avut de suferit deloc din cauza pandemiei.
Succesul înseamnă să închizi lanțul producției
”Putem spune că pandemia nu ne-a afectat, fiindcă noi am produs mâncare, iar oamenii au nevoie permanent să se hrănească. Activitatea a mers bine la noi poate și că suntem aproape de Timișoara și avem o piață de desfacere mare, dar pentru un fermier care se află la peste 100 de km cu siguranță lucrurile sunt mai dificile”, a spus Valentin, 39 de ani. Un alt argument al succesului în această criză teribilă provocată de coronavirus este și faptul că ferma lor funcționează în sistem integrat, are cercul închis și, astfel, nu a depins de nimeni.
”Succesul asigurat înseamnă să procesezi, pentru a închide lanțul producției și să vinzi. De aceea eu îi încurajez și pe alți fermieri să facă acest pas. Numai așa rămâi cu ceva bani și poți rezista într-o criză, altfel, nu prea rămâi cu nimic. Am constatat că cel mai bine se câștigă din procesare și comercializare, nu din producția vegetală, fiindcă sunt ani când fermierul pierde foarte mult din cauza calamităților naturale – cum sunt seceta sau înghețul etc. Dacă pe secetă ai făcut 4 tone de porumb, iar furajul nu îl vinzi cu un preț bun, atunci nu îți acopere nici investiția. Dacă ai și zootehnie, atunci îl bagi în hrana animalului și cu siguranță reușești să vinzi laptele procesat în diferite brânzeturi, fiindcă omul întotdeauna are nevoie de hrană. Dacă treci producția vegetală oricât de mică e prin zootehnie poți avea profit bun. Cine își dă seama și își axează activitatea în sistem integrat pentru a închide lanțul, va avea de câștigat și nimic de pierdut”, a adăugat tânărul fermier.
Creșterea animalelor pentru Valentin este o activitate moștenită din familie. La revoluție el avea 8 ani. Mai târziu, după ce s-a căsătorit cu Otilia, s-a decis să axeze pe vaci, fiindcă a considerat că e o activitate care aduce venituri bune. Otilia este din Timișoara, dar a decis să se mute la Parța pentru a deveni fermieră, alături de soțul ei. Astfel, cu banii de la nuntă ei și-au achiziționat mai multe vaci, iar cu ceea ce mai avea familia au ajuns la 13 capete. Acum au 230 de capete, dintre care 72 vaci de lapte, iar restul, tineret și juninci.
Cum a ajuns să își construiască micuța fabrică de produse lactate? Deși în 2021 activitate lor înseamnă un succes, au fost și perioade dificile de-a lungul timpului. Au fost ani când producția vegetală era consumată cu animalele, dar fiindcă prețul laptelui era foarte mic, aproape că nu mai rămâneau cu niciun venit pentru familie. Parcă munceau degeaba. Astfel, vârful crizei a fost atins după 2012, cânt litru de lapte a scăzut brusc la jumătate, de la 1,40 lei, la 0,70 lei. Fiindcă piața laptelui le afecta grav activitatea și nu se întrevedeau speranțe de revigorare, ei au decis să proceseze laptele și și-au făcut o fabricuță, în 2015.
”Procesarea a fost singura șansă pentru a continua creșterea vacilor de lapte, să nu renunțăm. Astfel, am reușit să închidem lanțul. La prețul de 0,70 lei nu aveai cum să reziști. Abia după ce ne-am apucat de procesare s-a văzut rodul muncii. Până atunci nu. Poți rezista bine fără procesare numai dacă ești fermier mare, să produci 3.000 – 4.000 de litri în sus. Atunci obții un preț corect, altfel e foarte greu”, mai spune Valentin.
Micuța fabrica este dotată cu toate utilajele necesare: mașină de vidat, separator de smântâna, bazin de răcire, malaxor de 50 de kg pentru frământarea brânzei de burduf, diferite forme pentru brânzeturi, dar și un bazin de încălzire de 650 de litri, plinta pentru caș, mai are și un dispozitiv de umplut sticlele de lapte, un aparat eficient și foarte necesar. În fiecare vineri trebuie încărcate 1.000 de sticle cu lapte, fiindcă a doua zi, sâmbătă, are loc cea mai mare vânzare pentru fermă.
”A fost o investiție foarte importantă, fiindcă înainte trebuia să încarce sticlele 4 -5 oameni și dura foarte mult, iar acum operațiunea este mult mai curată și rapidă, nu mai curge deloc lapte pe jos și este făcută de 3 oameni”, a explicat Otilia. Făbricuța mai are două camere frigorifice speciale unde sunt păstrate produsele lactate finite. Fiindcă s-au respectat întotdeauna regulile de activitate și normele de igienă și biosecuritate și au avut avizele la zi, de câte ori au fost controale, inspectorii nu au găsit nicio neregulă.
Cei doi nu au avut nicio amendă de plătit niciodată. Astfel, succesul a venit imediat, după ce Valentin și Otilia au început procesarea întregii producții de lapte în propria fabrică, iar în 2021 a ajuns să aibă trei magazine de desfacere în Timișoara și 16 produse lactate. La început, timp de un an, laptele și brânzeturile erau distribuite la domiciliul clienților. De asemenea, mai aveau diferite persoane în unele fabrici din Timișoara care pentru un comision de 10% le vindeau brânzeturile. Numai că era o piață limitată, iar cantitatea de lapte era tot mai mare, pe măsură ce numărul de vaci creștea. Prin urmare, trebuia schimbată această modalitate de distribuire. Astfel, și-au cumpărat o rulotă, iar vânzarea s-a făcut și prin piața volantă de lângă stadionul din Timișoara. Vânzarea a căpătat o anvergură mai mare și cu rezultate foarte bune.
”Prin intermediul pieței din Timișoara am început să creștem și ca produse procesate și vândute și cantitate de lapte mai mare”, a subliniat Otilia. Acum, pe zi se produce peste 1.000 de litri de lapte pe care îl procesează pe tot în mica fabrică. În perioada de primăvară -vară, cantitatea este mai mare.
”Eu mă ocup mai mult de fabrică, de rețete și de prepararea produselor lactate. Noi lucrăm numai cu lapte crud, nepasteurizat, iar metodele sunt tradiționale. Folosim sarea, cheagul și condimentele acolo unde cere rețeta, la specialități. Produsele noastre sunt vândute sub brandul ”La Otilia” și sunt proaspete, făcute cu o zi înainte să fie duse în magazine, exceptănd cele care au o anumită durată de maturitate. Avem succes și fiindcă în fiecare an am încercat să aducem un produs nou”, spune Otilia.
Astfel, brandul a ajuns să aibă o listă de 16 produse: caș proaspăt, smântână, lapte crud, cașcaval, cremă de brânză, mozzarela, buratta (o mozzarela umplută cu smântână), brânză de burduf, cașcaval cu piper, caș afumat, brânză dulce, cașcaval cu chimen, telemea de vacă, caș afumat, urdă și caș cu ardei. În fabrică mai lucrează tatăl Otiliei, încă un angajat și Otilia, care se ocupă și de rețete și de vânzare, împreună cu fiul cel mare de 18 ani. Valentin și Otilia au două obiective pe viitor: unul este extinderea și modernizarea fabricii pentru a procesa mai mult lapte, iar al doilea este dezvoltarea zootehniei și cu vaci de carne, atât de mult, încât toată producția vegetală să fie consumată de animale. Extinderea fabricii înseamnă o investiție de 40.000 de euro care va fi finalizată până în această iarnă.
Astfel, va fi o dublare a spațiului existent, fiindcă mai e nevoie de o cameră caldă mai largă unde se pregătește smântâna. Va fi accesat un proiect cu finanțare de la Uniunea Europeană, pentru extindere. Va fi construit un nou adăpost pentru vaci pentru a se putea activa înăuntru cu utilajele. În plus va fi achiziționat și un robot pentru mulgerea vacilor. La ora actuală nu este o problemă cu mulsul, fiindcă există doi angajați care se ocupă cu această activitate, iar treaba merge foarte bine.
Problema este că vacile tot fată și o să fie tot mai multe, iar cei doi nu mai pot face față. Pe cele 480 de ha sunt semănate 240 ha de porumb, 124 ha de rapiță și restul grâu și lucernă. Astfel, este asigurată hrana animalelor. ”Noi intenționăm să creștem numărul animalelor, fiindcă vrem să consumăm întreaga producție vegetală cu hrana lor. Nu vrem să producem și să vindem cerealele. Am vrea să facem zootehnie și pe vaca de carne, după ce vom ajunge la limita pe care o dorim cu vaca de lapte. Undeva la 250 de capete vaci mulgătoare. Asta înseamnă 500 de animale, fiindcă aici intră și tineretul. În această situație în plus fiindcă avem producție vegetală, vom crește și vaci de carne. E un orizont pe care îl vedem în maxim cinci ani.”, a explicat Valentin Coroamă.
