Duminica Tomii. O duminică minunată din calendarul creștin. Paștele Mic. Printr-o eroare organizatorică, cred, Paisie, așa zis Lugojeanul, dar care are o lungă istorie de rele prin Banatul nostru iubit, a slujit în ultima duminică la Catedrala Mitropolitană. Dar cum a slujit? Fără corul minunat, pe care-l urăște, doar cu un grup de argați de-ai lui, cântând forțat ceea nu este în Sfânta Liturghie din Banat, formând un grup de cântători ai unei muzici pe care nu o iubim: muzica slavonă, cea pe care rușii o practică. Mai demult spunea: ”Boje, Boje” dar i s-a atras atenția că suntem în România, la Timișoara, nu în Rusia. Cântarea lor ce se dorea a fi psaltică, dar care nu era nici pe departe ceea ce grecii practică în bisericile lor, era cea din Rusia, țara lui iubită, unde merge frecvent. Dar asta nu ne interesează. Ceea ce ar trebui să știe este că Preafericitul Daniel, Patriarhul BOR, a făcut declarații publice ferme și a întors spatele patriarhului Kiril, cel care a binecuvântat armata criminală rusă. Să știe că muzica slavă NU mai are ce căuta în bisericile noastre, și că este depășit de situația generală, nu doar din zona de război.
Nu știu cum nu a înțeles că lumea pleca din catedrală până ce a rămas aproape goală. Apoi, spre final, s-a întors spre lume spunând că ”nu există credință, că pentru asta este goală catedrala!”. Of, nu, sărmane Paisie! Lumea a ieșit pe rând, s-a dus spre alte biserici, inclusiv spre Mănăstirea Șag, unde domneau pacea, liniștea, Îngerii, unde cântarea noastră latină umplea înaltul măreț al bisericilor.
Catedrala a fost goală doar după… golirea ei. Cum să ascultăm cântarea rusească, când acea cântare susține războiul? Cum să asculte un ierarh român (în cazul în care este român) de Kiril și nu de ierarhul nostru?
Cum?
Paisie, drumul este greșit. Fără îndreptarea ierarhului, cum să se îndrepte alții, cei fără trene aurii și fără fală ieftină?
