Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei trage un semnal de alarmă față de starea de ruină pe care o au cartierele istorice ale Timișoarei, conacele și bisericile din lemn din județul Timiș, față de golurile legislative, care permit distrugerea patrimoniului cultural construit, cât și lipsa de implicare a autorităților locale în protejarea patrimoniului construit al Timișoarei și al județului Timiș.
„Patrimoniul cultural construit al Timișoarei și al Județului Timiș ar putea intra în ultima pagină a existenței sale. Integritatea acestui patrimoniu ar putea fi compromisă definitiv în mod serios de lipsurile Legii 422 – Legea care îl protejează. Dacă nu se vor lua măsuri imediate în completarea acestei legi pentru a da puteri celor care constată în numele statului fapte de distrugere a patrimoniului cultural construit, foarte multe clădiri din Timișoara vor dispărea. Deja “se lucrează” intens la asta în Timișoara și județul Timiș, (Casa Muhle, Liceul Izraelit, La trei Crai în Timișoara și bisericile din lemn din zona Făgetului și altele lăsate să ajungă ruine, aria în care noi funcționăm). În cele constatate de noi o contribuție pentru starea lor o au următoarele instituții: Direcția Judeţeană pentru Cultură Timiș, arhitectul şef al municipiului Timișoara, arhitectul şef al județului Timiș, Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara, Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului al Județului Timiș, Biroul de Combatere a Criminalității contra Patrimoniului din cadrul Inspectoratului de Poliție Timiș, Poliția Locală, Inspectoratul de Stat în Construcții Timiș, primarul Timișoarei. Fiecare instituție nominalizată de noi are obligații față de protejarea Patrimoniului Cultural Construit al Timișoarei și al județului Timiș”, atenţionează Asociația Culturală “Salvați Patrimoniul Timișoarei”.
În cei patru ani de existență, Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei susţine că a constatat în Legislația Protejării Patrimoniului o serie de lipsuri, care duc spre distrugerea iremediabilă, în mod voit, a clădirilor istorice de patrimoniu. În nenumăratele sesizări adresate instituțiilor statului în încercarea de a clarifica situația unor clădiri aflate în stare avansată de degradare, de a clarifica neconcordanțe în autorizaţiile de construire emise și starea de fapt a imobilelor aflate în reabilitare, răspunsurile primite au fost uluitoare.
“Ne temem pentru că autoritățile locale ale statului sunt părtașe la distrugerea patrimoniului. Spunem asta în anul 2018, la trei ani înainte ca Timișoara să devină Capitală Europeană a Culturii și în Anul European al Patrimoniului. Într-un răspuns primit de la Primăria Municipiului Timișoara prin Direcția Comunicare-Relaționare că faptele de distrugere a patrimoniului cultural construit constatate (?!) a fi mai vechi de trei ani se prescriu, iar Articolul 54 din Legea 422/2001, care spunea la aliniatele 1 si 2 că: “(1)Desființarea neautorizată, distrugerea parțială sau totală, exproprierea fără avizul Ministerului Culturii și Cultelor, degradarea, precum și profanarea monumentelor istorice constituie infracțiuni și se sancționează conform legii.(2)În toate cazurile prevăzute la alin. (1) făptuitorul este obligat la recuperarea materialului degradat și la reconstituirea monumentului sau a părților de monument lezat, conform avizelor prevăzute de prezenta lege”, a fost abrogat de articolul 92 din Legea nr. 187/2012”, atenţionează Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei.
Adresa asociaţiei era o sesizare ce se referea la distrugerea unor ornamente ale unor clădiri protejate de Legea 422 prin amplasarea de bancomate, în clădirea Politehnicii Timişoara în care funcționează Rectoratul Universității Politehnica din Timișoara, imobilul de pe strada 9 Mai nr. 1, în care a funcționat BCR, Casa Maghiară de pe Bulevardul Revoluției nr. 8, unde funcționează, încă, ziarul Renașterea bănățeană și imobilul de pe strada A. Pacha nr. 1 unde funcționează o agenție a Băncii Transilvania.
„În concluzie, dacă nu mai constituie infracțiune distrugerea clădirilor de patrimoniu s-a dat liber oficial la distrugerea acestora. Nu oricine își permite astfel de fapte, ci doar cine poate oase roade, (iertați-ne expresia). Calculați la o investiție de 50 de milioane de euro cât înseamnă 10.000 de lei cât face contravenția?! Nimic! La care se adaugă și teama care domnește în administrația locală, că cine știe ce relații are Boss-ul cu bani și funcționarul public își pierde locul călduț, bine plătit! (Constatare în urma unor discuții private cu unii angajați din Administrația Locală), la care se adaugă un protocol primejdios, ce poate crea un precedent pentru soarta patrimoniului cultural construit al Timișoarei”, mai atenţionează Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei.
În continuare în ancheta specialiştilor de la Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei se mai arată: „Este vorba despre un protocol semnat între Primarul Timișoarei – împuternicit de Consiliul Local Timișoara și Fundația “Caritatea” fondată de Federația Comunităților Evreiești din România, înregistrat cu numărul SC2013-031497/04.11.2013 prin care în Preambulul acestuia la aliniatul VII litera b) în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 308 din 18.12.2013 s-a stabilit „propunerea documentaţiei pentru declasarea construcţiilor edificate pe terenurile aferente Imobilului 1 şi Imobilul 2”, clădiri aflate în Ansamblul TM-II-a-B-06100, protejate de Legea 422. Imobilul 1 aflat pe Bulevardul Mihai Eminescu nr. 2, în care a funcţionat de-a lungul timpului Liceul Izraelit, Liceul Sportiv, Liceul de Arta, iar Imobilul 2 situat pe Bulevardul C. D. Loga nr. 3 a funcţionat Internatul Liceului Israelit, astăzi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş conceput de arhitectul timişorean Laszlo Szekely. Tot în acest Contract de Parteneriat la Articolul 4. Obligaţiile Municipiului Timişoara, aliniatul 4.1. „Municipiul Timişoara va acorda sprijinul necesar şi legal Fundaţiei Caritatea, în vederea declasării Ansamblului, după inițierea de către Fundaţie a procedurilor legale…”(?!)”, mai susţine Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei.
