Acasă Administraţie Patrimoniul de clădiri istorice, la moftul unora din Primăria Timişoara

Patrimoniul de clădiri istorice, la moftul unora din Primăria Timişoara

DISTRIBUIȚI

Spaţiile de la parterele clădirilor istorice din Timişoara îşi schimbă destinaţia de la o lună la alta, în funcţie de profitul sau non-profitul înregistrat de patron. Merge treaba, prăvălia rămâne deschisă. Nu mai merge, se închide şi apar pe vitrine acele imense afişe inscripţionate: ÎNCHIRIEZ SPAŢIU COMERCIAL!

Niciun bai, numai că odată cu schimbarea obiectului de activitate, fiecare nou „proprietar” face schimbări, uneori radicale, pentru a-şi amenaja locaţia la profilul de activitate. Din magazin alimentar devine frizerie, apoi brutărie, apoi birou de o afacere, apoi pizzerie, etc, etc.

Iar cele mai multe astfel de situaţii se întâlnesc în zonele centrale/ultracentrală, unde este şi vad comercial.

Toate aceste schimbări presupun „săparea” structurii clădirilor de patrimoniu, cu care Timişoara se laudă, care se fac în cea mai mare parte fără avizul Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş.

Lanţul slăbiciunilor: omul cu bani vede afişul de închiriere, merge la primărie, obţine autorizaţia de construcţie şi-i dă drumul. Numai că cei de o anumită cameră din primărie nu-l informează pe întreprinzător şi despre faptul că are nevoie de aviz de la DJC Timiş, întrucât vorbim despre clădire de patrimoniu.

Aşa s-a întâmplat, de exemplu, şi în cazul TERASEI DE PE MODEX, dar şi al unei COVRIGĂRII lipite de Operă, clădire monument de clasa A.

Cei de la DJC Timiş au reacţionat, fac controale, dar sunt puţini angajaţi şi nu fac faţă. De aceea, apelează şi la timişoreni să le sesizeze astfel de intervenţii brutale. Supărarea este că deşi i-au informat de mai multe ori pe cei din primărie să informeze solicitanţii de spaţii că trebuie să treacă şi pe la DJC, nu o fac, ci sunt refractari. Toate acestea, în numele dezvoltării în formă a urbei.

„Dezvoltarea rapidă a oraşului atrage după sine şi schimbări frecvente de funcţiune ale spaţiilor comerciale din zona istorică. În ultimii doi ani, mai puţin de 25 la sută dintre aceste schimbări au fost făcute cu acordul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş (prin documentaţii depuse de proprietari, autosesizări al DJC Timiş sau ale Poliţiei).

Asta înseamnă că peste 70 la sută dintre aceste spaţii funcţionează ilegal din punct de vedere al intervenţiei pe monumentele istorice.

“Această situaţie este generată, în mare parte, de lipsa informării. Cei care fac astfel de modificări nu ştiu că au nevoie şi de un aviz din partea Direcţiei pentru Cultură. Ca să evităm astfel de situaţii, am avut o serie de întâlniri de lucru cu responsabilii din Primăria Timişoara, solicitându-le ca atunci când eliberează autorizaţiile necesare unui astfel de demers, să le comunice solicitanţilor că au nevoie şi de un aviz din partea noastră. Din păcate, Primăria Timişoara nu s-a arătat deschisă la un astfel de demers” – spune Sorin Predescu, director executiv Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş.

“Intenţionăm ca în perioada următoare să demarăm un amplu proces de informare a cetăţenilor privitor la avizele necesare pentru intervenţiile din şi pe clădirile istorice. Nu mai vrem să existe scuza… lipsei de informaţie. Cetăţenii trebuie să ştie că există lege şi că ea trebuie respectată”, spune Maria Tîrtea, consilier Patrimoniu Imobil, DJC Timiş.

Tot la capitolul modernizare a urbei, specialiştii DJC Timiş scot în evidenţă faptul că interesul timişorenilor pentru salvarea patrimoniului imobil este din ce în ce mai mare, iar numărul reparaţiilor şi restaurărilor imobilelor istorice creşte de la un an la altul.

“Numărul de proiecte de reabilitare a faţadelor, respectiv avize eliberate de DJC Timiş, a fost în 2014 de 5, în 2015 – 40, 2016 – 89, iar 2017, până în acest moment, am eliberat deja 81 de astfel de avize. Observăm că buna intenţie a locatarilor există, proiectul şi avizul există. Apar însă deficienţe la eliberarea autorizaţiilor de construire şi la execuţie”, adaugă Maria Tîrtea, consilier DJC Timiş.

Comentarii

comentarii