Acasă Politica Pe fărașul cui e pus Vasile Dâncu?

Pe fărașul cui e pus Vasile Dâncu?

DISTRIBUIȚI

            Treaba e serioasă. În plin război la frontieră, un război care escaladează, poziția unuia dintre cei mai importanți miniștri, de la apărare, se clatină de mai bine de o lună. Iar acum, Vasile Dâncu este pus literalmente pe făraș. Este așteptată demiterea sa. De ce? În ce circumstanțe? Cu ce consecințe?

            Este utilă o scurtă recapitulare. Pentru a ști pe ce lume ne aflăm. Vasile Dâncu nu vine din neant. A fost alăptat, ca și mulți alții, de faimosul grup de la Cluj, care, i-a avut la vârf și pe George Maior, și pe Ioan Rus, și pe mai mulți generali pârâți, corifei, la vremea lor, ai unor servicii secrete. Vasile Sebastian Dâncu a fost senator în 2004-2008 și ales din nou în 2020. A deținut poziția de Ministru al Informațiilor Publice în Guvernul Năstase și viceprim-ministru în 2015-2017, pe vremea când Coldea, Maior și Kovesi se aflau la butoanele statului paralel. A fost și el prezent la întâlnirile de taină de la SRI și din sufrageria lui Gabriel Oprea. A ajuns ditamai rectorul Academiei de Informații a SRI. Un sociolog experimentat, un intelectual rasat, probabil un general acoperit, s-a apropiat mereu de epicentrul sistemului, dar discret în vârful picioarelor. Iar acum, același sistem îi vrea capul. De ce?

            Ceea ce auzim în aceste zile, cum că Vasile Dâncu ar fi călcat pe bec, lansând o teorie legată de Ucraina, care nu intră în calapodul ce ne este servit zilnic de către președinte și premier, este doar o perdea de fum. Sau cel mult un pretext. Dâncu este crucificat în piața publică prin declarații la scenă deschisă ale lui Iohannis, Ciucă și Ciolacu, pentru două afirmații. Citez: ,,Singura șansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia” Și: ,,Singură, Ucraina nu poate negocia cu Rusia”. Sunt două premise ale unui silogism căruia, însă, Dâncu nu i-a enunțat concluzia. Concluzia logică este că numai marile puteri, împreună cu Rusia și, la nevoie, peste capul Ucrainei, pot încheia un armistițiu, dacă nu care cumva chiar un tratat de pace. Iar Vasile Dâncu fiind, vezi doamne, un important oficial al statului Român, ar fi călcat pe bec formulând un punct de vedere personal care se abate de la narativul oficial. Dacă așa ar sta lucrurile, dacă acesta ar fi motivul real pentru care urmează să i se facă vânt din guvern lui Vasile Dâncu, atunci cine ne poate explica cum de această ipoteză, a lăsării lui la vatră, este vânturată pe sub nasul opiniei publice de circa o lună și jumătate. Dintr-o perioadă în care Vasile Dâncu nu se trezise vorbind despre soluționarea politică a problemei Ucraina.

            Ce s-a întâmplat în urmă cu circa o lună și jumătate? A început să se vorbească din ce în ce mai insistent despre remanieri la vârful guvernului. Capul de afiș a fost ministrul liberal al energiei, Virgil Popescu, acuzat atunci, ca și acum, că a sacrificat populația de dragul unor traderi din energie. Talibalismul liberalilor a solicitat, insistent, un sacrificiu la schimb. Mielul sacrificat urma să fie Vasile Dâncu, așa cum Marcel Ciolacu și apropiații săi au sugerat în mod insistent. Undeva, într-un fel care nu a fost făcut niciodată public, Vasile Dâncu i-a deranjat pe ceilalți șefi din PSD. Oricât am încercat să caut o explicație, care să stea cât de cât în picioare, nu am găsit alta, decât făcând legătura cu procesul accelerat de înarmare a României. Cu achizițile de tehnică militară. Obiectiv care îi preocupă intens pe cei câțiva grei din fostele și actualele servicii de informații, atrași irezistibil de perspectiva profiturilor uriașe ce pot fi realizate în urma respectivelor achiziții. Trebuiesc incluși aici și importanți oameni politici, cum este, de pildă, președintele Klaus Iohannis. Se pare că Vasile Dâncu ar fi dansat în acest domeniu pe o muzică diferită. Să ne reamintim că, în mod neașteptat, după o a doua vizită în Israel, el a avansat proiectul, deloc rău, al achiziționării de către România a sofisticatului sistem israeliano-american de apărare antirachetă. Și să vă mai dau o informație, insuficient cunoscută încă opiniei publice. Pentru cele 49 de avioane multirol F-16, pe care le vom avea în curând în dotare, România nu dispune de licență de mentenanță. Fără licență, avioanele vor rămâne înșurubate pe pistă. Pentru a rezolva această problemă, Vasile Dâncu s-a gândit să apeleze tot la complexul militar israelian, care dispune de licență de operare și care ar putea transforma România într-un hub pentru mentenanța tuturor avioanelor de acest fel din Europa. Numai că aici, Vasile Dâncu s-a lovit de interesele unor ,,specialiști” imobiliari, care au în vedere alte proiecte pe terenurile extrem de scumpe din proximitatea Aeroportului Otopeni.

            Nu este deloc exclus, ca schimbarea lui Dâncu să fie rezultatul unei noi manevre încununate de succes, a tandemului Florian Coldea, puternic înșurubat în afacerile olandezilor de la Damen, tot de natură militară, și a puternicului general Lucian Pahonțu, șeful SPP. Nu cumva, Dâncu a călcat și aici pe bec? Nu cumva, Dâncu are în vedere achiziții militare care să ocolească societatea olandeză Damen? Și într-un alt plan, nu care cumva, Vasile Dâncu, de astă dată, în calitate de sociolog și om politic, s-a exprimat în sensul că România ar trebui să renunțe să mai fie singurul stat din Europa în care serviciile secrete sunt militarizate? Și în care chiar și votul este militarizat?

            Este indiscutabil un război desfășurat în Olimp. În zone invizibile opiniei publice. La începutul săptămânii viitoare, bătălia va fi tranșată. Se aude că intenția lui Ciolacu ar fi să-l împingă la Ministerul Apărării pe Mihai Tudose, întors relativ recent, pe cai mari, la nava mamă. Nu am nimic împotriva acestui politician inteligent și plin de umor. Mă gândesc, totuși, că trăind vremuri grele de război și luând decizia, după opinia mea, greșită, de a arunca apa murdară cu copaie și cu copil cu tot, și de a ne debarasa astfel de un ministru al apărării, ar fi poate mai înțelept ca PSD să apeleze la o altă soluție. La oameni experimentați din propriul partid și care nu s-au dovedit deloc răi la portofoliul apărării. Cum ar fi Mihai Fifor, Adrian Țuțuianu sau Gabriel Pleș. Dacă nu care cumva, decizia îi va aparține lui Opus One. E porecla lui Florian Coldea.

 

Comentarii

comentarii