Luni, 4 iulie, Primăria Municipiului Timișoara și Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara au organizat o conferință pe tema finanțărilor publice pentru cultură. De dimineață, după cuvântarea primarului Dominic Fritz, a fost programată și prima sesiune de discuții, la care au participat Irina Cios (directoare Administrația Fondului Cultural Național), Dorinel Hotnogu (consilier cultural Primăria Reșița), Mihaela Păun (directoare ARCUB), Adela Popa (șef birou Cultură, Consiliul Județean Timiș), Iulia Popovici (expert politici culturale) și Alexandra Rigler (directoare Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara). Această sesiune era dedicată „principiilor și formelor finanțării publice pentru proiecte culturale”.
Primarul Dominic Fritz a abordat în deschidere în mod special tema mai specifică dedicată programului TM2023, care ar fi urmat să fie discutată în a doua sesiune. Edilul-șef a vorbit despre importanța pe care i-a acordat-o Centrului de Proiecte, înființat în urmă cu un an precis cu acest scop, dar și de strategia de viitor în privința finanțărilor publice. Printre altele, primarul vrea ca evenimentele viitoare finanțate din bani publici să vândă și bilete și să fie măsurate prin „impactul” pe care îl au în comunitate.
„Ne-am confruntat cu o situație în care cultura era finanțată politizat. Am avut de-a face cu politizarea, cu o intransparență totală cum se ajunge la resurse publice pentru proiecte culturale. Asta a dus la o dezangajare a unei bune părți a sectorului cultural. Am avut de-a face cu o oarecare vulgarizare a culturii și cu o lipsă de calitate. Acolo unde politicul premiază, există o tentație să produci cultură la numitorul comun cel mai mic. Am avut o lipsă totală de a înțelege ce impact produc proiectele culturale finanțate din fonduri publice locale. (…) La bugetul local, impactul actului cultural trebuie să fie și mai evident. Sunt sigur că există și o formă de artă foarte focusată pe artist, cred că trebuie să existe mecanisme de finanțare pentru aceste forme, dar ceea ce finanțăm direct din bugetul loc, aici trebuie să putem răspunde la întrebarea «Ce impact are în comunitate?»”, a declarat Dominic Fritz.
„Un al doilea principiu important este că vrem ca lucrurile să fie sustenabile. Proiectul Timișoara 2023 este o șansă uriașă. Va fi de mine considerat un eșec – chiar dacă produceri știri frumoase –, dacă nu rămâne nimic în urmă. Impactul trebuie să fie pe termen lung, să fie inclusiv mecanismul prin care să vrem să implementăm «capitala culturală». Nu vrem sa facem din sectorul cultural independent, un sistem dependent de bani publici”, a adăugat primarul. Aici ar intra, a explicat Fritz, și spectacolele finanțate de primărie. Pe viitor, acestea ar trebuie să vândă și bilete, cum face în prezent festivalul „Ceau Cinema!”. Primarul a spus că ar fi nevoie de echilibru între „acces” și „accesibilitate”.
Discuțiile propriu-zise ale primei sesiuni au fost mai mult tehnice: reprezentanții instituțiilor de cultură au explicat cum și-au organizat fiecare activitatea. Pe scurt, s-a spus că ar fi nevoie de mai mulți bani, dar de mai puțină „politică”. Reprezentanta AFCN-ului a ținut să puncteze că „proiectele care nu primesc finanțare nu ar fi neapărat «rele» ci doar că «acolo s-au terminat banii» și că ar fi nevoie de „două sau poate chiar trei” ori mai mulți bani. Pe de altă parte, de „politic” s-a plâns chiar șefa Centrului de Proiecte, care a spus că și-ar dori ca instituția să își poată aproba singură regulamentele. De asemenea, vorbitorii au adus în discuție modificările prin care a trecut legislația care reglementează finanțările pentru proiecte culturale (OUG 51/1998 și Legea 350/2005), dar și noile programe de finanțare disponibile. În general, s-ar vedea o îmbunătățire la nivel legislativ, dar încă ar fi nevoie de rezolvarea unor nevoie, iar lucrurile se mișcă greoi.
În cea de-a doua sesiune de discuții, programată pentru după-amiază, ar urma să participe Andras Demeter (secretar de stat Ministerul Culturii), Ovidiu Megan (director executiv interimar al Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii), Adela Popa (șef Biroul de cultură, învățământ, minorități, sport și culte din cadrul Consiliului Județean Timiș) și aceeași Alexandra Rigler (directoare Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara).
