”Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!”. Acest imn de slavă a sunat și în noaptea de 18 -19 aprilie 2020, la Sfânta Slujbă de Înviere, dar a sunat mult mai trist, fiindcă Catedrala Mitropolitană Timișoara a fost goală.
Este pentru prima dată în istoria catedralei când Slujba de Înviere a avut loc fără credincioși.
Timișorenii au ascultat îndemnul autorităților și au stat acasă, pentru a se proteja pe ei și pe cei dragi de pericolul pe care îl reprezintă Covid19.
Așadar, Slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană „Sfinţii Trei Ierarhi” din Timişoara a fost oficiată de ÎPSS Ioan, arhiepiscopul Timişoarei şi mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Şi în acest an, prin purtarea de grijă a Patriarhului Daniel, mai multe eparhii din ţară s-au împărtăşit de Lumina Sfântă adusă de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, de către o delegaţie a Patriarhiei Române, iar pe Aeroportul Traian Vuia din Timișoara a ajuns la ora 21.15, de unde a fost luată de ÎPSS Ioan.
Și în acest sens, ÎPSS Ioan a arătat că Învierea este darul lui Dumnezeu făcut omului, este darul iubirii desăvârşite a Preasfintei Treimi. Este darul vieţii veşnice şi al nemărginitei responsabilităţi, întrucât Învierea înseamnă iubire, dar şi responsabilitate.
Sfânta Liturghie a praznicului Învierii Domnului a fost săvârşită dimineaţa, de la ora 10:00, de către ÎPSS Ioan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul acesteia, Înaltpreasfinţia Sa a dat citire cuvântului pastoral la Învierea Domnului
Redăm o parte din Pastorală:
Praznicul Învierii Domnului ne aduce chiar și în anul acesta mângâiere, bucurie și învățătură duhovnicească. Azi, Hristos a venit să ne mângâie, văzându-ne că suntem mai triști ca oricând. El le spune Apostolilor Săi că vor avea necazuri în lume, dar să îndrăznească, pentru că El a biruit și împreună cu El vor birui și ei: „În lume necazuri veți avea, dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33).
Mai mult, El a biruit cel mai mare necaz al omului, care era moartea. Hristos, pe Cruce, biruie moartea. Hristos nu doar pătimește și moare pentru noi, ci El și înviază pentru noi, ne dă și nouă arvuna vieții veșnice.
Învierea lui Hristos este un act unic și creator al lui Dumnezeu și reprezintă intervenția lui Dumnezeu în istorie, în lumea noastră, în lumea morții.
După căderea omului în păcat și în moarte, ridicarea lui nu putea veni prin sine. Numai Hristos, ca Dumnezeu Întrupat, a putut învinge moartea. El coboară la iad, în casa morții, și acolo învinge moartea. A murit moartea. Profetul Isaia vorbește despre Domnul Savaot că: „El va înlătura moartea pe vecie!” (Isaia 25, 8) Iar profetul Osea spune: „Din stăpânirea locuinței morților îi voi izbăvi și de moarte îi voi mântui. Unde este, moarte, biruința ta?”(Osea 13, 14)
Iubiții mei frați în Hristos, dreptatea lui Dumnezeu față de noi este condiționată de iubirea față de semenii noștri. Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan ne spune: „Iubiților, dacă Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, și noi datori suntem să ne iubim unul pe altul” (I Ioan 4, 11). Să-i cuprindem în inima noastră pe cei care sunt acum în mare suferință și au nevoie de ajutorul nostru”.
În final în cuvântul său, ÎPSS Ioan amintește și de momentele grele prin care trece țara și întreaga umanitate, din cauza Covid19, și se roagă pentru medicii care luptă pentru viața semenilor.
”Să ne rugăm pentru toți care, în aceste clipe de grea încercare a neamului nostru, stau de strajă vieții.
Doamne, valurile mării acestei vieți s-au ridicat asupra corabiei noastre. Suntem singuri, vino Tu la cârma ei și o condu la limanul cel liniștit al iubirii Tale! Hristos a înviat! Al vostru, al tuturor, de tot binele voitor!”
