Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj organizează, în perioada 18 aprilie -18 mai, expoziţia temporară „Personalităţi culturale lugojene – Victor Vlad Delamarina, Sofia Vlad Rădulescu, Laura Vlad”. „Manifestarea le propune elevilor care vor vizita instituţia noastră, în Săptămâna altfel, o redutabilă lecţie de istorie culturală a oraşului nostru, de numele familiei Vlad-Rădulescu legându-se momente importante din istoria locală, o familie despre care filosoful Lucian Blaga spunea că „…dragostea de pitoresc dialectal îi zace în sânge”. Acţiunea se vrea a fi o ilustrare a solidei educații naționale și estetice de care a beneficiat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, această talentată familie de artişti. Am cuprins în expoziţie interesante documente, fotografii de epocă, manuscrise, dar şi diversele preocupări artistice ale acestora – creații literare, creații muzicale, desene, acuarele”, a anunțat muzeograful Daciana Vuia, precizând: „Sofia Vlad Rădulescu, mama poetului dialectal Victor Vlad Delamarina şi a profesoarei Laura Vlad, le-a insuflat copiilor săi atașamentul faţă de valorile tradiționale ale culturii populare bănățene pe care ea însăşi le-a promovat în originale compoziții muzicale şi dramaturgice. Se regăsesc în expoziţie traducerile scriitoarei după un basm german pentru copii – ”Rosa din spini”, prezentat în sala hotelului ”Concordia” din Lugoj, în 1888, printre interpreți remarcându-se Laura Vlad, fiica scriitoarei. Lucrările sale teatrale, precum piesa în dialect bănățean „Oala cu galbeni” sau „La maial” (a cărei premieră a avut loc în 1882, printre interpreți regăsindu-se fiul său Victor, frații Tiberiu și Caius Brediceanu), s-au bucurat de un real succes, fiind publicate în prestigioasele reviste ale vremii. În patrimoniul Muzeului de Istorie și Etnografie Lugoj se află câteva interesante desene datate în anul 1903, ce aparțin Sofiei Vlad Rădulescu, lucrări importante din punct de vedere al relevanței etnografice pentru orașul nostru. Purtând titluri sugestive (“Culesul”, “La vie”), desenele, ce pot fi admirate în expoziţia noastră, ilustrează aspecte ale viticulturii lugojene de pe celebrele podgorii din “Dealul viilor”, unde unele familii dețineau case de locuit pe timpul verii. Activitatea în domeniul teatral a scriitoarei, inspirată din sistemul tradițional bănățean, va influența în mod cert viitoarele preocupări ale fiului său, poetul dialectal Victor Vlad Delamarina, cel care a rămas în memoria cititorilor prin opera scrisă în dialect bănăţean: Poesii bănăţeneşci. Poezia lui s-a bucurat de aprecierea marilor criticilor literari – Titu Maiorescu, G. Călinescu, Cora Irineu, G Ţepelea etc. Expoziţia propune descoperirea unei noi dimensiuni a personalităţii lui V.V. Delamarina – preocuparea pentru creaţia plastică. Lucrările sale sunt variate, redând peisaje, scene urbane, tipologii umane, porturi. Talentul său artistic se poate observa cu uşurinţă în inspiratele tuşe ale acuarelelor marine, influenţate de peregrinările tânărului ofiţer bănăţean, în ţară şi pe mările lumii. Vizitatorii vor putea admira acuarela Bricului Mircea, semnată V. V. Delamarina, din colecţia muzeului nostru. Un loc special este ocupat de vitrinele expoziţionale dedicate Laurei Vlad (sora poetului Victor Vlad Delamarina), care a studiat artele plastice la München. Aici vizitatorii vor putea descoperi celebrele păpuşi etnografice, pictate pe lemn, pentru care artista a fost distinsă cu Premiul I şi Medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Barcelona din 1929. Sunt expuse şi acuarelele semnate de prof. Laura Vlad, ilustrând studii de costume populare reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României”.
