Acasă Cultura Pictorul revoluției, Mihai Olteanu, și-a lansat cartea-album Întâlnire cu îngerul, la Academia...

Pictorul revoluției, Mihai Olteanu, și-a lansat cartea-album Întâlnire cu îngerul, la Academia Română Timișoara

DISTRIBUIȚI

Academia Română Timișoara și Institutul de Studii Banatice au organizat, joi 7 martie, seara, lansarea cărții album Întâlnire cu îngerul. Mihai Teodor Olteanu în dialog cu Vasile Bogdan.

Cu acest prilej, cineastul Victor Popa a prezentat un film despre activitatea pictorului. Cartea reprezintă o rememorare a vieții și activității lui Mihai Teodor, recunoscut ca pictorul revoluției, într-un incitant dialog cu Vasile Bogdan.

Mihai Teodor a explicat cum s-a născut acest volum: “Este un fel de monolog mascat, pentru că nu am vrut ca și cartea să fie scrisă de  mine. Am vrut să mă regăsesc în ea, dar exact prin acest dialog. Am început-o cu Deliu Petroiu, cu un an sau un an și jumătate înainte de a muri. Am început-o cu Deliu, fiindcă a fost primul om căruia i-am spus că voi veni la Timișoara să-l caut. Am început cu Deliu și am scris tot așa zeci, zeci, poate chiar peste o mie de pagini în care Deliu îm punea doar două-trei întrebări într-o oră și mă lăsa să povestesc. Aveam atunci un reportofon prost pe care niciunul dintre noi nu știa să îl stăpânească bine. După Deliu a urmat prietena mea Lili într-o primă sau a doua întâlnire cu Grecia, în nopțile în care mă odihneam după ore nesfârșite de fresca pictată pe bolta unei camere, acea poveste de dragoste dintre Daphnis și Chloe, doi păstori de capre pe care eu îi văd ieșind din apele Mării Egee și urcând 2000 de metri să-și usuce caprele părul sau căprarii caprele”, a mărturisit Olteanu.

„De ce am scris această carte? De aia!”, a răspuns Vasile Bogdan, co-autorul cărții Întâlnire cu îngerul.

Bogdan a mai explicat pe ultima copertă a volumului următoarele:

„Mihai a rămas copilul lacrimilor de rouă, al icoanelor ce așteaptă să jăluiască, al mirărilor și descoperirilor fără sfârșit. Neastâmpărat, mereu în mișcare, încălecându-și ideile, nemulțumit patologic, suferind de toate maladiile universului, căinându-se pentru toate, trecute, prezente și mai cu seamă viitoare păcate ale oamenilor. Când el face un pas, unește Universul. Lumea e în el, toată, în așteptarea unei explozii iminente. Pentru el sunt doar două unități de măsură, ori totul, ori nimic. Franc în opinii, el nu se sfiește să spune, să arate cu degetul, să-și dezvăluie supărările, după cum gesturile lui de iubire sunt copleșitoare, sufocante, bucuria pentru aproapele său de-a dreptul impresionantă. Se află pretutindeni, are păreri, e sau nu ascultat, oricum suferă, oricum se simte neîndreptățit. Aceasta e boala lui nevindecabilă”.

Mihai Teodor este considerat de peste 20 de ani pictorul revoluției. Exaltat într-o lume de apatici și entuziast când alții sfredelesc suspiciunea, el pictează și trăiește ca să continue idealurile tinerilor uciși, ale părinților lor cărora nu poți să le vindeci pierderea, relativizând semnificațiile răsturnării dictaturii cu prețul sângelui – se mai arată pe prima copertă a cărții Întâlnire cu îngerul.

Comentarii

comentarii