Transformarea Lacului Surduc în cel mai modern centru de canotaj din această parte de Europă, care să poată găzdui şi competiţii internaţionale, este pe lista de priorităţi a Consiliului Judeţean Timiş.
În acest scop, urmează câteva transferuri de teren în zona lacului, între CJT şi unităţi administrativ-teritoriale din zona lacului.
„Pentru amplasarea investiţiei sunt vizate suprafeţe de tren situate pe malul Lacului Surduc care se vor face prin transferarea de la proprietar la CJ Timiş, în calitatea acestuia de viitor beneficiar al investiţiilor planificate. Suprafaţa totală necesară, de 15.000 mp, se află în proprietatea Parohiei Ortodoxe Fârdea, a două localităţi ce aparţin de comuna Fârdea şi una este proprietare privată”, spune Titu Bojin, şeful CJT.
Potrivit administraţiei judeţene, pentru finanţarea integrală sau parţială a lucrărilor de amenajare a Lacului Surduc s-a identificat posibilitatea accesării Programului de Cooperare Transfrontalieră INTERREG IPA CBC România- Serbia 2014-2020, în parteneriat cu municipalitatea sârbească Zrenjanin, precedat de realizarea unui studiu de fezabilitate pentru lucrările de investiţii planificate.
Pista de canotaj de la Surduc va avea 2.150 m lungime, respectiv, 2.000 m pentru concurs şi 500 m pentru oprirea ambarcaţiunilor, 135 m lăţime şi minimum 3 metri adâncime. Vor fi 8 culoare, fiecare de 13,5 m lăţime şi delimitate prin balize încadrate de multă apă pe laterale pentru accesul echipelor la start şi pentru ambarcaţiunile care transmit cursele pe canalele TV.
Canotajul românesc s-a născut la Timişoara, în anul 1864, când un grup de studenţi timişoreni, întorşi de la studii din străinătate, au înfiinţat „Societatea de luntrişoare” pentru agrement. Am văzut Lacul Surduc, se pretează perfect pentru acest proiect necesar sportului de performanţă, respectiv, canotaj şi kaiac-canoe. Baza există deja, mai este nevoie de o pistă cu 8 culoare, cu balize din 10 în 10 metri pe lungimea de 2.000 de metri, de un turn de sosire-plecare şi de pontoane.
