O putere difuză și confuză, cu PNL pe post de coloană vertebrală, nu este decisă, cel puțin pentru moment, să abandoneze puterea într-un gest de sacrificiu pentru a genera alegeri anticipate. O opoziție la fel de confuză și la fel de difuză nu a decis că este momentul potrivit pentru a prelua puterea. În aceste condiții, asumarea răspunderii reprezintă o simplă provocare, iar moțiunea de cenzură, o diversiune. Suntem prinși astăzi în acest joc total inutil.
Să eliminăm ceea ce trebuie eliminat din această ecuație, pentru a vedea care este materialul de studiu cu care rămânem. În primul rând, știm cu certitudine că liberalii, susținuți de USR, sunt mai interesați pe moment de alegerile în două tururi de scrutin. Anticipatele reprezintă un obiectiv secund. Sau, pur și simplu, de tip diversionist. Ca instrument de șantaj împotriva PSD. Sau de dresaj. Prin urmare, au de ales. Și am toate motivele să presupun că vor alege pur și simplu ceea ce-i avantajează pentru moment. Așa se face că nu vor marșa la moțiunea de cenzură. Adică nu au primit semnalul de a vota „pentru”. Deși creează deliberat o ambiguitate. Nu anunță că membrii PNL vor primi instrucțiuni să stea în bancă și să nu voteze sau pur și simplu să părăsească sala de plen pentru evitarea unor accidente, așa cum s-a mai întâmplat. PSD, la rândul său, este constrâns să introducă o moțiune de cenzură pentru a răspunde cumva contraofensiv noii asumări de răspundere a Guvernului Orban. Dar conducerea acestui partid nu a făcut în realitate niciun fel de eforturi de a negocia serios cu celelalte partide parlamentare și cu parlamentari la bucată în vederea succesului acestei operațiuni.
Atâta timp cât puterea nu este hotărâtă și nici opozița nu este hotărâtă, se poate spune că între cele două forțe politice funcționează un acord netransparent, fie el și doar tacit. Ieșirea din ambiguitate este amânată pentru altă dată.
Acesta este o primă supoziție întemeiată și argumentată pe care o fac. Concluzia e că Guvernul Orban nu se va lăsa dărâmat de această dată, întrucât premierul dorește alegeri în două tururi de scrutin și le preferă unor anticipate de care se teme instinctiv, deorece nu are nici cea mai mică garanție că, la capătul lor, ar urma să fie tot el desemnat. Dimpotrivă. Atât semnale discrete de la Cotroceni cât și semnale mai puțin discrete din interiorul staff-ului PNL ne prezintă o realitate cruntă în ceea ce-l privește pe Ludovic Orban. Cu o viteză uimitoare, acesta a ajuns să fie perceput ca o piatră de moară la gâtul Președinției și PNL. Liberalii înțeleg că dacă nu îl schimbă rapid, la pachet cu câțiva membri importanți ai Cabinetului, pot avea mari probleme în viitor, atunci când vor avea loc alegerile parlamentare la termen. Iar înainte de termen nu vor avea probabil loc, pentru că PSD nu agreează acest lucru. Și va prefera să susțină viitoarea nominalizare de premier a lui Klaus Iohannis. Sau a treia.
Deci următorul scenariu pe care îl creditez este că la proxima asumare de răspundere, cea care vine după cea anunțată după proiectul alegerilor locale în două tururi de scrutin, mecanismele anti-Orban se vor pune simultan în mișcare. Atât din direcția PSD, cât și din direcția Palatului Cotroceni și a unei părți din PNL. Abia atunci serviciile secrete vor pune cărbuni pe foc și-și vor activa în sensul dorit dronele din Parlament. Guvernul Orban va fi înlocuit printr-un nou Guvern, în epicentrul căruia se va afla tot partidul prezidențial.
