Acasă Editorial Poli(tehnica) Timişoara sau lecţie de brand

Poli(tehnica) Timişoara sau lecţie de brand

875
DISTRIBUIȚI

Timişoara a dat, joi, una dintre  cele mai elevate lecţii de imagine din istoria sa: sărbătorirea celor 90 de ani de la înfiinţarea Universităţii Politehnice Timişoara, sub bagheta domnului profesor Nicolae Robu, rectorul UPT. Istoricul  marii şcoli de ştiinţă din Timişoara, înfiinţată prin Decret Regal, în 1920, prezentat cu imagini şi text, a fost impresionant. Chiar dacă  evenimentul a fost tip maraton,  pe parcursul a cinci ore, ceea ce a fost  remarcabil, mai ales în vremurile agitate în care trăim, explozive şi  nesigure, a fost RĂBDAREA. Nimeni din sală nu a plecat, nu a vociferat şi nu s-a… săturat. Informaţiile  au fost dense şi importante. Profesorul universitar Stephan Semprich,  din Graz, a avut inspiraţia  unui discurs  de recunoaştere a istoriei noastre comune cu cea a Austriei,  câteva secole,  o istorie marcată de  amprenta uneia dintre cele mai inteligente femei din lume: Regina Maria Theresa, cea care a modernizat Timişoara şi Banatul, în secolul   al XVIII-lea. Gestul de a dona o monedă de colecţie cu însemnele regale ale  vremii a impresionat sala. Calitatea oaspeţilor a confirmat  calitatea universităţii din Timişoara, greutatea ei morală, brandul de netăgăduit pe care-l dă oraşului. Cred că Nicolae Robu  ar putea să spună mai multe în destinul Timişoarei. Ştiu că  o să-i atrag antipatii sau (de ce nu?), poate şi sentimente mai bune, pentru un gând pe care-l fac acum public: cineva care are  forţa să aducă atâţia bani într-o universitate atât de mare, de ce nu ar aduce şi pentru oraş? Nu ştim, la această oră, cine va candida pentru Primăria Timişoara, dar putem presupune. Mai ştim că dl Robu nu a  exprimat (încă)  vreo decizie în sensul candidaturii, dar  se vede cu ochiul liber că  este un foarte bun organizator şi lider, chiar dacă, uneori, are tendinţa spre atitudini didacticiste, ceea ce reprezintă o deformaţie profesională (exerciţiul didactic experimentat lung timp), dar un om inteligent îşi va  modela acele accente care i-ar putea, cumva, încurca  proiectul de imagine. Timişoara  este  în situaţia  în care are nevoie de un suflu întinerit, de energie creativă, imaginaţie şi capacitate organizatorică. Banii pentru proiecte europene se pierd, banii  din resurse  proprii sunt tot mai puţini, vrem să devenim Capitală Culturală Europeană, dar  paşii sunt lenţi, toată lumea se plânge de criză…Omul sfinţeşte locul –  este o sintagmă cu un conţinut valoros. Timişoara a mai dat o lecţie de demnitate  din punct de vedere ştiinţific. O lumină care  trebuie valorificată. Vrem brand de Timişoara? Avem unul: Universitatea Politehnică Timişoara. Dorim mai mult? Avem idei, avem şi oameni, ei trebuie doar apreciaţi şi recunoscuţi.

 

 

Comentarii

comentarii