Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au descins marți, 3 iunie 2025, la Spitalul Municipal Timișoara, la direcțiunii unității medicale. “Vizita” anchetatorilor face parte din acțiunea Jupiter, o acțiune la nivel național în care sunt vizate zeci de persoane și instituții, iar tematica variază de la infracțiuni economice la abuz în serviciu, fals și uz de fals.
La Spitalul Municipal este a treia oară în mai puțin de un an și jumătate când polițiștii descind. Dacă primele intervenții au vizat doar acte de corupție ale personalului de la toate palierele, acum perchezițiile vizează doua persoane din cadrul conducerii, una dintre ele fiind o juristă a unității medicale. Două persoane au fost duse, marți, 3 iunie, la audieri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara: una dintre juristele spitalului si Florentina Radu, directoarea generală a Administrației pentru Sănătate și Educație din cadrul Primăriei Timișoara care conduce și Consiliul de Administrație al spitalului, transformat în moșia propriilor interese dar și răzbunări împotriva unor voci incomode – medici, asistente, infirmieri sau personal auxiliar.
În plus s-au ridicat acte, înscrisuri dar și echipamente electronice, calculatoare, unități de stocare date, iar specialiștii au efectuat o nouă percheziție informatică în sistemele spitalului, în zona administrativă și nu numai.
22 de pensionări într-o singură zi – scandalul care a declanșat ancheta
Așa cum a dezvăluit Ziua de Vest, pe 14 martie 2025, nu mai puțin de 22 de medici și asistenți medicali au primit decizii de încetare a contractelor de muncă, în baza Ordonanței de Urgență 9/2025, care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Doar că OUG 9 fusese prorogată o zi mai devreme, prin OUG 12 din 13 martie, iar documentele care au stat la baza disponibilizărilor au fost antedatate – o manevră menită, aparent, să ocolească noua reglementare.
Deciziile au fost emise oficial pe 14 martie, dar purtau data de 11 sau 12 martie. Potrivit documentelor consultate, acestea au fost redactate pe calculatoarele din cadrul Serviciului de Resurse Umane (RUNOS), Serviciului Juridic și Serviciului Administrativ, și semnate de managerul Flavia Zară. În dreptul rubricii „întocmit”, apărea un nume inexistent în organigrama instituției: „Vincze Antoneta”, despre care anchetatorii suspectează că ar fi o identitate fictivă folosită pentru a acoperi semnăturile reale.
Plângeri penale, falsuri evidente și semnături dubioase
Deși deciziile poartă mențiunea că au fost întocmite de această „Vincze Antoneta”, semnătura îi aparține managerului Flavia Zară. Șefa reală a RUNOS, Daniela Păduraru, era la serviciu în data de 11 martie, însă nu și-a asumat niciuna dintre dispozițiile emise. De asemenea, pe documente lipsesc ștampilele oficiale și semnăturile din partea Serviciului Juridic.
Toate aceste nereguli au fost reclamate la Poliție și Direcția Generală Anticorupție, iar până acum s-au adunat 22 de plângeri penale care vizează atât conducerea spitalului, cât și funcționari din Primărie.
Semnale oficiale ignorate
Mai grav, o adresă oficială emisă de Casa de Asigurări de Sănătate Timiș, din 17 martie 2025, clarifică faptul că angajații din sistemul medical care au decizie de pensionare pot rămâne în activitate până la finalul anului, potrivit OUG 12/2025. Această notă a fost trimisă direct conducerii Spitalului Municipal Timișoara, însă dispozițiile de încetare a contractelor au rămas în vigoare.
Final deschis pentru un scandal administrativ cu implicații penale
În centrul scandalului se află managerul Flavia Zară și președinta Consiliului de Administrație al spitalului, Florentina Radu. Cele două urmează să fie audiate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, în cadrul unui dosar ce ar putea avea consecințe grave pentru administrația locală.
Ancheta se află în fază incipientă, însă faptele semnalate – fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu – pot atrage sancțiuni penale serioase. Rămâne de văzut dacă perchezițiile informatice și audierea martorilor vor aduce claritate în ceea ce pare a fi un caz clasic de forțare a legii, în detrimentul drepturilor angajaților.
