Exasperat de poluarea fonică din Timișoara și zona limitrofă, cauzată în special de cluburi, subprefectul Ovidiu Drăgănescu spune că membrii ATOP vor analiza problema în ședințele viitoare. Perturbarea somnului, mai cu seamă în timpul nopții, poate duce la tulburări de sănătate mintală, atrag atenția specialiștii.
Din analiza făcută în ultimele două ședințe ale Autorității Teritoriale de Ordine Publică Timiș s-a constatat că poluare fonică există nu doar în Timișoara, ci și în periurban, mai cu seamă în Moșnița Nouă, Săcălaz sau Giroc.
Subprefectul Ovidiu Drăgănescu vrea să afle, cu ajutorul polițiștilor locali din aceste localități, care sunt principalii poluatori fonici, motivele și care pot fi soluțiile pe care să le adopte aceste localități pentru scăderea nivelului de zgomot pe timpul nopții.
„Principala sursă de poluare fonică pe timpul nopții, atunci când avem și o restricție la nivelul decibelilor, ar fi industria HORECA. Din analiza efectuată, am constatat că din 30 de cluburi cam 10 ar produce zgomot peste numărul de decibeli admiși, deci aici ar trebui să ne concentrăm în special pe timpul verii. În general, această poluare fonică scade pe timpul nopții în lunile de iarnă și începe să crească din nou în lunile de primăvară. Poliția Locală Timișoara a început mai serios să se ocupe de această problemă în ultimul timp, deoarece poluarea fonică se pare că este al doilea motiv de mortalitate în lume, nu doar în România și din analizele efectuate în ultimul timp, poluarea fonică și întreruperea somnului în timpul nopții duce la foarte multe patologii pe care am putea să le evităm dacă am avea un oraș mai liniștit. De altfel, orașul care de 9 ani este considerat ca fiind nr. 1 în ce privește calitatea vieții în lume este Viena și Viena este renumită pentru zgomotul foarte redus pe timpul nopții și pentru disciplina care există atât la nivelul autorităților, cât și al locuitorilor, în ceea ce privește evitarea surselor de zgomot.”, a declarat subprefectul Ovidiu Drăgănescu.
Subprefectul aduce și noi argumente în sprijinul menținerii unui nivel redus de zgomot (lumină) pe timpul nopții.
“<<Anxietatea, autismul, schizofrenia, sindromul Tourette și majoritatea tulburărilor mintale au un factor comun: Perturbarea Ritmului Circadian.>>
Afirmația aparține unei echipe de cercetători în Neuroștiințe, Științe farmaceutice și Informatică de la Universitatea din California, Irvine.
Ei și-au publicat recent, în jurnalul Nature Translational Psychiatry, rezultatele cercetărilor efectuate, subliniind că <<semnul revelator al perturbării ritmului circadian – o problemă cu somnul – a fost prezent în fiecare tulburare.>>
<<Ritmurile circadiene joacă un rol fundamental în toate sistemele biologice la toate scările, de la molecule la populații>>, a spus autorul principal Pierre Baldi, profesor distins de informatică UCI. <<Analiza noastră a constatat că perturbarea ritmului circadian este un factor care se suprapune în mare măsură întregului spectru al tulburărilor de sănătate mintală.>>
Ritmurile circadiene reglează activitatea fiziologică și procesele biologice ale corpului nostru în fiecare zi solară. Sincronizat cu un ciclu lumină/întuneric de 24 de ore, ritmurile circadiene influențează momentul în care trebuie să dormim în mod normal și când suntem treji.
De asemenea, gestionează alte funcții, cum ar fi producerea și eliberarea hormonilor, menținerea temperaturii corpului și consolidarea amintirilor. Funcționarea eficientă și neîntreruptă a acestui sistem natural de cronometrare este necesară pentru supraviețuirea tuturor organismelor vii, potrivit autorilor lucrării.
Ritmurile circadiene sunt intrinsec sensibile la indicii de lumină/întuneric, astfel încât pot fi ușor perturbate de expunerea la lumină pe timp de noapte, iar nivelul de perturbare pare să fie dependent de sex și se modifică odată cu vârsta. Un exemplu este un răspuns hormonal la CRD resimțit de femeile însărcinate; atât mama, cât și fătul pot experimenta efecte clinice de la CRD și stresul cronic.
Am abordat în repetate rânduri, în acest an, problematica poluării fonice în Timișoara în cadrul ATOP Timiș, urmând să extindem analiza noastră la zona periurbană și în celelalte orașe din județul Timiș”, spune Ovidiu Drăgănescu.
