Acasă Administraţie Poluarea fonică în Timişoara: zgomotul îngraşă, produce hipertensiune şi depresie (III)

Poluarea fonică în Timişoara: zgomotul îngraşă, produce hipertensiune şi depresie (III)

DISTRIBUIȚI

tiruri  aradului2

Două surse principale de zgomot infernal se îmbină în perioada de vară în Timişoara şi fac viaţa oamenilor un chin: traficul auto şi cheful deşănţat de la terasele cluburilor de noapte. Din această cauză, poluarea fonică este depăşită cu 40%, conform măsurătorilor inspectorilor de la Agenţia de Mediu Timiş.

Traiul într-un mediu zgomotos poate duce la creşterea circumferinţei taliei şi poate avea numeroase efecte negative asupra stării de sănătate, afirmă oamenii de ştiinţă care s-au reunit recent în Japonia, la o conferinţă internaţională pe tema relaţiei dintre zgomot şi sănătate – informează descopera.ro.

Fapul că poluarea fonică favorizează depunerea grăsimii este una dintre cele mai surprinzătoare noutăţi comunicate în cadrul conferinţei. Cercetători de la Universitatea Karolinska din Suedia au publicat rezultatele unui studiu desfăşurat timp de 4 ani, care arăta că, în diferite zone ale Suediei, cu cât era mai mare nivelul de zgomot la care erau expuşi locuitorii, cu atât circumferinţa taliei lor era mai mare.

Un alt studiu, realizat la acelaşi institut şi care a urmărit peste 5000 de persoane pe o perioadă de 10 ani, a arătat că, în cazul expunerii constante la zgomotul puternic al avioanelor, creşterea circumferinţei taliei era şi mai accentuată – cu aproximativ 6 cm în medie, în cazul celor mai expuşi dintre participanţi.

Un studiu similar realizat de Imperial College London a arătat că nivelurile ridicate de zgomot din jurul aeroportului Heathrow erau corelate cu o creştere cu 20% a riscului de internare în spital pentru probleme cardiace.

Poluarea fonică are o influenţă negativă asupra rezultatelor şcolare ale copiilor, arată cercetările şi afectează chiar şi copiii încă nenăscuţi: cercetări întreprinse la Universitatea din Utrecht, Olanda, arată că, pentru fiecare creştere cu 6 decibeli a zgomotului produs de traficul rutier, se înregistra o scădere a greutăţii la naştere cu 15-23 g, la copiii născuţi de mame expuse la acest zgomot.

De asemenea, zgomotul permanent şi intens perturbă somnul şi măreşte riscul apariţiei hipertensiunii şi a bolilor de inimă, arată un studiu amplu publicat anul trecut în revista Lancet. Perturbarea somnului măreşte de asemenea probabilitatea apariţiei diabetului, a suplusului de greutate, a depresiei.

Legătura între aceşti factori o constituie stresul: zgomotul ne alertează organismul în privinţa unui potenţial pericol – un proces care avea loc încă de pe vremea oamenilor preistorici. Aceştia trăiau într-un mediu mult mai liniştit, în care zgomotele erau semnale ale unei potenţiale primejdii, ceea ce făcea ca organismul să secrete hormoni de stres -de exemplu cortizolul – care ajutau corpul să intre în starea de alertă necesară pentru a face faţă pericolului.

Astăzi, însă, la oamenii care trăiesc într-un mediu zgomotos, organismul este practic mereu într-o stare de alertă, cu niveluri ridicate ale hormonilor de stres. Această stare de stres pe termen lung are efecte foarte nocive asupra sănătăţii.

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, nivelul de zgomot n-ar trebui să depăşească 45 de decibeli, pentru a nu produce efecte negative asupra organismului.
Dar aproximativ 20% din populaţia UE este expusă la zgomot de trafic de peste 65 de deciblei, iar o treime au parte în timpul nopţii, în afara casei, de niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli.

Comentarii

comentarii