Piese de vestimentaţie purtate în urmă cu mai bine de un veac cuprinse de tricolorul prins în cingătoare reconstituie portul popular tradiţional bănăţean şi se doreşte a fi un dar adus Centenarului Marii Uniri, într-o expoziţie inedită intitulată “Tezaur etnografic. Costumul naţional românesc din Banat” semnată de muzeograful etnolog Marius Matei, de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara.
Vernisată miercuri la Casa de Cultură şi Artă a judeţului Timiş, expoziţia face parte din programul “Celebrăm România 100”, care se va derula pe parcursul întregului an.
Ani de zile, muzeograful etnolog a străbătut la pas întregul Banat de câmpie şi a reuşit să închege cea mai bogată colecţie de acest fel din ţară, conservată în Muzeul Etnografic din comuna Giroc, limitrofă Timişoarei, unde peste 2.500 de piese din perioada 1870-1945 constituie tezaurul portului străbunilor locului, iar imaginea culturii tradiţionale bănăţene este completată de o serie de obiecte cu specific local, cum ar fi bijuterii, maşini de tors, fotografii sau ceramică.
Cel mai vechi costum expus aici datează din anul începerii Primului Război Mondial (1914), având modele de inspiraţie bizantină.
Marius Matei a ridicat mai întâi praful de pe fotografii vechi în care se putea observa portul autentic popular purtat în diferite ocazii de fete şi feciori, de femei măritate şi bărbaţi “aşezaţi la casa lor”, de la portul zilnic până la cel de mers la biserică, de nuntă ori de doliu, iar pe acest suport a căutat piesele vestimentare: ia, care în Banat se numeşte spăşel, fusta (poale) peste care se aşază catrinţa sau opregul, iar în talie sunt legate cu un brâu, un cojocel sau o altă haină din postav.
“Deţin o colecţie etnografică ce numără peste 2.500 de piese ce datează din perioada 1870-1945 şi este axată pe portul tradiţional bănăţean, în exclusivitate pentru Banatul de câmpie. Piesele provin din mai multe subzone etnografice, Făget, Lugoj, Buziaş, Timişoara, Deta, Ciacova şi Sânnicolau Mare. De 15 ani am luat la pas sat cu sat pentru a obţine fotografii vechi care să ateste corectitudine cu care asamblezi fiecare costum în parte”, a afirmat, pentru AGERPRES, Marius Matei.
Muzeograful explică faptul că tradiţionalul costum bănăţean prezintă mici deosebiri faţă de celelalte porturi populare din ţară pentru că “Banatul are o istorie puţin diferită”.
“Avem o istorie imperială, iar acest lucru a favorizat ca unele drumuri comerciale să se dezvolte mai mult decât în alte zone şi au pătruns aici mai multe materiale deosebite, cum sunt mătăsurile şi mărgelele aduse din Veneţia, firul metalic adus din Franţa, Germania, Austria, brocardurile aduse din Cehia sau broderiile franţuzeşti. Aceste materiale au înnobilat costumul popular, dar avem şi costume de inspiraţie bizantină. În privinţa culorilor, acestea nu prea sunt obţinute în casă, ci sunt mătăsuri cumpărate din prăvăliile evreieşti”, a detaliat etnograful Muzeului Satului Bănăţean.
Desigur, simbolul Centenarului rămâne tricolorul care a unit toţi românii, dar care pentru bănăţeni a reprezentat un dar de preţ purtat “în ascuns” înaintea Marii Uniri sau în culori uşor “denaturate”, care să nu atragă atenţia stăpânirii străine care îi putea aspru pedepsi.
“Am optat pentru tricolor (aşezat la brâul costumelor expuse – n.r.) pentru a puncta Centenarul. Tricolorul era ascuns de cele mai multe ori pentru că, fiind sub ocupaţie străină, austro-ungară şi mai ales maghiară, la un moment dat, ni s-a interzis să folosim tricolorul. De aceea era purtat ascuns în buzunarul de la căptuşeală, culorile erau puţin schimbate, galbenul era mai spre alb, albastrul era cu nuanţe de verde”, a adăugat muzeograful.
Marius Matei spune că este un bănăţean în “ţoalele” sale pe care, atunci când nu le îmbracă, le aşază cu grijă pe manechine, promovându-le cât mai mult în ţară şi în străinătate. Această colecţie a fost expusă în marile muzee din ţară, la Bucureşti şi Cluj şi urmează la Iaşi. În străinătate au fost expuse în Germania, Dubai şi urmează la Bruxelles.
Sursa: AGERPRES
