Mozaicul de pe peretele corpului principal al Universității de Vest Timișoara, care formează fațada dinspre bulevardul Vasile Pârvan, a fost realizat de artistul Ștefan Szönyi în 1966, intrând în patrimonial artei monumentale românești.
UVT a amintit cu recunoștință de realizarea mozaicului în aceste zile în care se marchează 55 de ani de ani de când pictorul și artistul monumental Ștefan Szönyi a pornit călătoria spre altă lume.
Marele pictor a fost și primul Cetățean de onoare propus de UVT, odată cu aniversarea a 75 de ani de existență a instituției, în 2019.
Ștefan Szönyi s-a născut la Banloc, în Imperiul Austro-Ungar, la 26 iulie 1913, şi s-a format ca artist la Lugoj, Timişoara şi Paris. În 1939, Ştefan Szönyi a plecat la studii la Paris, înscriindu-se la Academia Ranson.
În perioada interbelică, artistul a fost atras de teme biblice şi a semnat câteva compoziţii expresioniste deosebite, inspirate de muzică, precum şi un şir de portrete romantico-mistice. Corneliu Baba îşi amintea că Ştefan Szönyi se ducea între cerşetorii din Timişoara pentru a-i imortaliza.
După al doilea război mondial Ştefan Szönyi s-a stabilit la Bucureşti, unde s-a afirmat ca un pictor de nivel internaţional. În anul 1966 a revenit la Timişoara cu proiectul mozaicului pentru Universitatea de Vest din Timişoara.
Se spune că sfârşitul lui Ştefan Szönyi se datorează şi dezamăgirilor din perioada lucrării monumentale de pe clădirea Universităţii de Vest din Timişoara. I-au interzis schiţele iniţiale, iar el a suferit cumplit din această cauză.
A primit comanda să facă această lucrare de mozaic în 1966. Într-un final, dintr-un proiect cu mai multe personaje, Ştefan Szönyi a trebuit să reducă totul la Bălcescu şi Eminescu.
“Fiind originar din Timişoara, a fost mişcat şi a luat foarte în serios treaba. Nu doar crezul în artă şi creaţie. A propus ca personaj principal să fie Prometeu, care să coboare din cer către 18 personalități ale umanității, din toate domeniile. De la Einstein, Dante, Marie Curie, personaje din Shakespeare… Cenzura la epoca respectivă nu a fost de acord. Că de ce stă Prometeu cu capul în jos, de ce nu e încălţat, ce cu flacăra aceea? În plus, cei 18 nu sunt români. În final a dorit să-l pună pe Eminescu, al cărui fan era, alături de Dante. În final au rămas Eminescu cu Bălcescu –un personaj pe care îl aprecia tata. Nemulţumirea a venit când şi când i s-a precizat că nu mai are bugetul iniţial, i se acordă doar două culori. Cu timpul aceste personaje s-au şi decolorat. A murit după o lungă boală. Povestesc prietenii, familia, că s-ar fi îmbolnăvit de inimă rea. Dintr-un fel de decepţie profundă, legată de un crez artistic, ideologic, puternic”, a povestit Anca Anca Szönyi Thomas, fiica marelui artist.
Ștefan Szönyi a murit în 4 decembrie 1967, la vârsta de 54 de ani.
