Pe 8 noiembrie, creştinii sărbătoresc marele praznic al Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, căpeteniile cetelor îngereşti, păzitorii oamenilor de la naştere până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.
În această zi cinstim toate Puterile cereşti, cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu şi care au rămas simbolul biruinţei şi călăuze ale sufletelor în drumul lor spre rai.
Arhanghelul Mihail este căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, în timp ce Arhanghelul Gavriil este aducătorul veştilor bune, vestitorul Fecioarei Maria că-L va naşte pe Mântuitorul lumii, Pruncul Iisus. Tot el a fost trimis de Dumnezeu să le vestească drepţilor părinţi Ioachim şi Ana zămislirea Maicii Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător al dreptăţii, împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să plece în veşnicie, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori, îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
Arhanghelii se roagă şi pentru sănătatea oamenilor, dar asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită “turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), care era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în tarlaua oilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei. Dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
În calendarul popular, soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil se serbează trei zile, pe 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.
Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.
Se spune că cel care lucrează în această zi, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, se va chinui în ceasul morţii până la ieşirea sufletului.
Ziua de 8 noiembrie este totodată “Vara Arhanghelilor”, care ţine doar această zi. Între Arhangheli şi Crăciun trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase care se numesc popular “Vara iernii”.
În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”.
