După trei săptămâni de post, creştinii ortodocşi prăznuiesc, luni, hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, dar şi întregul sobor apostolesc. Este ziua în care cei doi ucenici ai Lui Hristos au murit în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero. Apostolul Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima data creştini, apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mica şi Bitinia. Petru a ajuns la Roma, unde a întemeiat biserica creştină. A sfârşit răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a Lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vatican.
Sfântul Apostol Pavel a propovăduit cuvântul Lui Hristos tuturor, a străbătut, în trei călătorii misionare, toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine şi hirotonisind episcopi, preoţi şi diaconi. El a murit la Roma, în aceeaşi zi cu Petru, tot ca martir, prin decapitare.
*
În popor, Sânpetru este un om obişnuit, se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi cu pescuitul ţi ţine cheile de la Porţile Raiului.
Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă şi se culeg merele şi perele din noua recoltă, care se dau de pomană pentru sufletele morţilor. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respecta tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserica pachete cu colaci, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
