În agricultura din Caraș Severin, situația era bună din punct de vedere pedoclimatic, în luna noiembrie, iar campania agricolă se desfășoară în condiții bune. Fermierii au scăpat de secetă, au venit ploile încă din luna septembrie, iar umiditatea pe câmp este optimă și însămânțările decurg bine.
Totuși, fermierii s-au plâns că datorită ploilor persistente sunt în întârziere cu însămânțările. Nu au avut cum să între pe câmp să facă lucrările de toamnă, din cauz1a umidității prea mari, dar acum sunt mulțumiți că pot desfășura cu succes activitățile pe câmp, fiindcă s-au oprit ploile.
“Fermierii sunt în plină campanie de semănat a culturilor de toamnă și vor să termine cât mai repede”, a declarat Iancu Anculia, directorul DAJ Caraș Severin.
Deși seceta nu a fost așa de devastatoare ca în alte zone ale țării, totuși a avut impact și asupra culturilor din Caraș Severin, în această vară, de aceea și producțiile au fost diminuate. De exemplu, în zona Oraviței, au existat chiar cratere în sol, deși în general lipsa precipitațiilor nu s-a simțit așa tare în județ. La floarea soarelui, s-au obținut peste 2 tone la ha, iar la porumb, între 5 -6 tone la ha. Evident că seceta și-a spus cuvântul, fiindcă în alți ani considerați normali din punct de vedere al precipitațiilor, fermierii au obținut peste 10 tone la ha.
Iancu Anculia a amintit că marea problemă rămâne lipsa irigațiilor. Deși au fost proiecte în această direcție, niciun fermier din Caraș nu a reușit să acceseze finanțare pentru a implementa sisteme de irigații. Ar fi foarte benefice pentru agricultura din Caraș Severin. Au existat bani pe fonduri europene, inclusiv de la bugetul de stat, dar nimeni din județ nu a ajuns să acceseze.
Care ar fi soluția? Anculia este de părere că producătorii ar trebui să se organizeze într-o asociație a udătorilor pentru a le fi mult mai ușor să ajungă la fondurile provenite de la Uniunea Europeană destinate iritațiilor. “Atunci, se pot face proiecte inclusiv cu cofinanțare. Soluții ar fi, dar e nevoie de inițiativă, fiindcă pe banii tăi de unul singur e foarte greu”.
În ceea ce privește piața cerealelor, cei mai mulți fermieri preferă să vândă direct din câmp, fiindcă au nevoie de bani și nu dispun de spații de depozitare. Acolo, unde mai sunt trebuie să plătească și nu dispun de fonduri. Prin urmare, ei nu prea sunt dispuși să aștepte cu producțiile în depozitele străine. Anculia atenționează că marea problemă continuă să fie samsarii care iau dintr-o parte și vând în alta. Fermierii serioși nu au cum să facă așa ceva. Nu se complică. La ei totul e simplu. Vine tirul în câmp, îl încarcă și a plecat. Primesc banul și gata.
La Caransebeș, kilogramul de grâu în noiembrie se vindea cu 1,20 lei și cu un leu kilogramul de porumb. În timpul recoltatului, în iulie – august, din câmp s-a vândut mai ieftin, sub un leu kilogramul de grâu, chiar și cu 70 de bani. Acestea sunt prețuri destul de mici care nu reflectă în mod real munca agricultorului.
Care ar fi riscurile în continuare? Nu prea ar fi, de aceea fermierii speră la o iarnă adevărată cu geruri de minus 10 – 15 grade și cu strat de zăpadă, așa cum nu au mai văzut de multă vreme.
“Să fie troiene de zăpadă. Atunci va fi benefic pentru culturi și vor dispărea și boli și dăunători. Nici să nu fie de doi metri zăpadă, dar să fie strat serios și să țină, fiindcă acum am ajuns să avem două anotimpuri. Primăvară și iarnă aproape că nu mai există. Ori e cald, ori e frig”, a concluzionat Iancu Anculia.
