Este o primăvară neobişnuită. Pe de o parte, pentru că ne-au bulversat prea multele încercări ale crizei, pe e altă parte, pentru că tensiunea politică devine tot mai mare, pe zi ce trece. Nu putem lăsa în nepăsare agitaţia legată de noutăţile politice, mai ales cele liberale, personalizate în jurul lui Crin Antonescu, privind alegerile pentru noul preşedinte. Liderii PDL încearcă să afişeze o oarecare nonşalanţă, dar, cu regret, nu le prea iasă.
Pentru simplul motiv că aproape nu se aşteptau ca ascensiunea la capitolele de încredere şi simpatie ale lui Crin Antonescu să fie atât de bine relevate, într-un timp scurt. Poate că nici chiar cei din partidul său nu se aşteptau să fie atât de vizibile, dar satisfacţia lor va fi cu atât mai mare cu cât imaginea PNL devine ascendentă pe o simplă reprezentare grafică. Aproape neaşteptată.
Cei care sunt grupaţi în jurul lui Băsescu au o dilemă. Nu le este clar cum se poate coagula o simpatie atât de bine conturată în jurul unei persoane care a fost vocală, dar nu agresivă. A fost sonoră, dar nu trivială. Există chiar în rândul celor care au avut o simpatie afişată faţă de Băsescu o anumită nedumerire.
Se vede totul pe feţele lor… Pregătirile de primăvară, la Timişoara, au început cu o mare curăţenie administrativă. Ce satisfacţie! La asta se adaugă campania în care sunt implicate Primăria Timişoara, Fundaţia Bega şi cuburile Rotary din Timişoara, alături de mulţi parteneri activi, campanie cunoscută deja cu numele „Nu te pune cu timişorenii!”. Este adevărat că noi lansăm, cu această ocazie, o invitaţie la reinventarea simţului timişoreanului educat, precaut, echilibrat şi curat. Dar nu ar deveni, oare, importantă reinventarea simţului critic al timişoreanului, care nu s-a lăsat copleşit nici măcar de oamenii lui Ceauşescu?
De ce nu am fi noi aceiaşi care am avut curaj, în ‘89, să fim „Cei cu care nu te pui!”, cei care sunt dispuşi la schimbare, la alegerea unu drum mai luminos, la căutarea adevărului care să ne elibereze? Nu am putea fi noi, cei care nu tăcem, nu acceptăm manipularea, nu luăm de bun „prânzul cu vorbe dulci” al politicienilor corupţi de prea multă putere, nu am putea fi noi, din nou, cei capabili de a reinventa schimbarea?
Primăvara aceasta va fi gazda unui test deja important: alegerile pentru Parlamentul European. De data asta, oamenii ştiu mai bine despre ce este vorba, la ce se referă acţiunea! Apoi, primăvara va deveni un lung anotimp de pregătiri pentru alegerea noului preşedinte. Nu mă îndoiesc de faptul că pregătirile de primăvară vor putea fi reluate pentru toamnă. Chiar târziu. Niciodată nu e prea târziu, nu-i aşa?
Lia Lucia Epure
