Premiere

La fel ca în multe alte domenii, şi în ceea ce priveşte organizarea agenţilor economici, Timişoara a beneficiat de prioritatea dată de poziţia strategică în cadrul vechiului Imperiu Habsburgic. Putem trece, astfel, în revistă încă o premieră bănăţeană. Poate mai puţin spectaculoasă, însă cu un rol major în ceea ce a însemnat dezvoltarea economică a Banatului.

La baza organizării primului partid politic românesc au stat nevoile de recunoaştere a drepturilor românilor şi de cooperare între etnii, în contextul constituirii monarhiei bicefale austro-ungare. Nu la întâmplare, principiile Adunării Naţionale de la Blaj, din 1848, au stat la baza programului politic enunţat la înfiinţarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria.

Pe drumul de la Sânnicolau Mare către Arad, în localitatea Sânpetru Mare, imediat cum treci de primărie, se face un drum la stânga, către Igriş. După un drum de 8 kilometri printr-un peisaj dezolant, se ajunge într-un sat aparent pustiu, în ciuda bisericilor uriaşe, construite parcă pentru mii de credincioşi. O urcare pe digul Mureşului oferă o perspectivă de ansamblu asupra satului şi, totodată, evidenţiază contrastul cu mult mai înfloritorul Nădlac, situat pe celălalt mal al râului.

La jumătatea secolului XX, în ciuda reticenţei comuniştilor faţă de cibernetică, cercetătorii români erau fascinaţi de electronică şi tehnici de calcul. Primul calculator automat din lume a fost construit în 1941, însă abia după mai bine de 15 ani a fost pusă în funcţiune o maşinărie care ar merita să poarte numele de strămoş al actualelor computere de birou. Primul computer construit în România a fost CIFA-1 (Computerul Institutului de Fizică Atomică), în anul 1957, fiind un proiect al inginerului Victor Toma, România fiind a opta ţară din lume care construia un asemenea calculator.

Ne vine sau nu să credem, în România a existat o perioadă în care cu greu ai fi găsit funcţionari coruptibili şi birocrați grăbiți să accepte „o mică atenție”. Se întâmpla în perioada dintre cele două războaie mondiale, iar cazul fotbalistului Rudolf Wetzer reflectă felul în care conducătorii fotbalului românesc înțelegeau să-și facă datoria. Rudolf „Rudi” Wetzer s-a născut în 17 martie 1901, la Timișoara. Talentul și dăruirea de care a dat dovadă l-au ajutat să devină căpitanul echipei naționale a României, la primul Campionat Mondial de Fotbal, organizat în anul 1930, în Uruguay.

Istoria unităților spitalicești din Banat a început în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Ca multe alte etape pe scara modernizării, și apariția spitalelor este indisolubil legată de administrația austriacă și de diferite ordine religioase. O dovadă în plus că ocupanții de sorginte germană nu au fost doar piază rea pentru românii autohtoni, la fel cum nici religia nu a stat în calea progresului, ci, contrar ideilor secular-umaniste atât de populare în prezent, a fost un factor declanșator al acestuia.

„Fericiţi cei care nu citesc ziare, analfabeţii, neimplicaţii, căci au bun-simţ. Pentru a ne simţi deplin mulţumiţi, trebuie să trăim mai simplu. Lectura ziarelor a făcut să crească numărul proştilor.” Nu putem spune cu exactitate dacă Lev Tolstoi avea sau nu dreptate când vorbea despre ziare. Cert este că, uneori, ziarele se fac vinovate de acoperirea lucrurilor importante cu o avalanșă de zgomot, propagandă și alarmism.

De la săpunul din grăsime animală și hainele bătute cu maiul în albia râului, până la mașina de spălat automată cu detergent fără spumă și balsam lichid e cale lungă. Abia în urmă cu jumătate de secol detergentul praf, cel lichid și cel cu spumă redusă au intrat în uzul gospodinelor din țara noastră. Puțini sunt cei care știu că inovațiile în domeniul detergenților s-au făcut, pentru prima dată pe teritoriul României, la o fabrică din Timișoara.

Fertilizarea in vitro este o componentă a Reproducerii Umane Asistate Medical şi reprezintă un proces prin care spermatozoidul bărbatului fecundează ovulul femeii, în laborator.

O echipă de cercetători din Timişoara, în frunte cu profesorul dr. Ioan Vintilă, a realizat prima operaţie de clonare din România. Se întâmpla în anul 1988, la o fermă din Liebling şi, chiar dacă în contextul politic de atunci a fost imposibilă recunoaşterea mondială, se pare că procedura a reprezentat şi prima formă de clonare din lume.

Trei secole de istorie bănăţeană

De la satisfacerea necesităților de bere pentru armată la statutul de furnizor oficial al Casei Regale și de la incendii devastatoare la cea mai modernă linie de producție automată, Fabrica de Bere Timișoreana a cunoscut schimbări și adaptări spectaculoase, în cele aproape trei secole de la înființare.

VIDEO

„Una din invenţiunile cele mai mari ale timpului prezent a ajuns a fi pusă în practică şi dată spre întrebuinţare omenirii din oraşul nostru.” Așa descria cotidianul de limbă română „Luminătorul” punerea în funcțiune a lămpilor electrice pe stăzile Timișoarei, în anul 1884. Tot din presa vremii se remarcă și entuziasmul locuitorilor impresionați de aspectul nocturn al orașului: „O lumină alb-gălbuie inundase instantaneu străzile din urbea de pe Bega şi colora clădirile elegant decorate cu arabescuri şi motive ale barocului târziu. Lumea rămăsese surprinsă de absenţa lampagiilor care, cu suliţa, aprindeau felinar după felinar.

De multe ori, accidentele şi întâmplările nedorite au contribuit la progres doar pentru că a existat o persoană dispusă să se uite la partea pozitivă a lucrurilor. Nu puţine descoperiri s-au făcute din întâmplare. Ce lucru bun poate ieşi dintr-un accident produs la o petrecere, când unul dintre cheflii, drogat fiind, se loveşte la picior? Aparent, niciunul.

În urmă cu aproape două secole, pe vremea când se descoperea energia electrică, la Timişoara se puneau bazele unei instituţii cu rol determinant în culturalizarea maselor: Biblioteca publică.

Aşa cum vă promiteam ieri, după povestea primei mănăstiri din România, urmează să vorbim despre prima şcoală atestată documentar de pe întreg teritoriul României. Cele două premiere bănăţene sunt legate nu numai prin localizarea comună, ci şi printr-o relaţie de cauzalitate, aşa cum relatează istorici precum dr. Ioan Haţegan şi prof. Ioan Popovici. În anul 1002, la Cenad se înfiinţa prima mănăstire din România. D

În perioada formării feudalismului, Banatul era o regiune importantă, având capitala la Morisena (actualul Cenad). După anul 1000, Banatul făcea parte dintr-un „regnum” ce se întindea de la Dunăre (în sud) la Crişuri (în nord) şi de la Tisa (în Vest) la Carpaţi (în est).

Trecerea de la tracţiunea animală la motorul cu aburi a fost una dintre cele mai mari schimbări din istorie. Apariţia vehiculelor motorizare a modificat pentru totdeauna ritmul şi calitatea vieţii umane.

Campionatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud, aflat în plină desfăşurare, stârneşte pasiuni la noi în ţară chiar dacă echipa naţională a ratat calificarea pentru a treia oară la rând. În acest context, merită să ne amintim de primul meci jucat pe teritoriul României de azi. În Bucureşti se juca fotbal din anul 1885, în zona restaurantului „Bolta Rece” (în zona în care se află azi Arcul de Triumf), iar în Arad se juca pe maidanele din jurul oraşului, din 1888. Totuşi, primul meci de fotbal care respecta regulile jocului din perioada respectivă s-a jucat în urmă cu exact 111 ani, în data de 25 iunie 1899, la Timişoara.

Celor care cunosc doar superficial istoria Banatului li s-ar putea părea că bănăţenii fac mereu bravadă ieftină atunci când se mândresc cu faptul că aparţin acestei părţi de ţară. E o falsă percepţie, datorată necunoaşterii.

Celor care cunosc doar superficial istoria Banatului li s-ar putea părea că bănăţenii fac mereu bravadă ieftină atunci când se mândresc cu faptul că aparţin acestei părţi de ţară. E o falsă percepţie, datorată necunoaşterii. Bănăţenii nu sunt orgolioşi (făloşi, ocoşi etc.) doar aşa, “de dragul artei”. Ei chiar au motive solide să se creadă “aleşi”.