Prima bibliotecă publică din România

În urmă cu aproape două secole, pe vremea când se descoperea energia electrică, la Timişoara se puneau bazele unei instituţii cu rol determinant în culturalizarea maselor: Biblioteca publică. Meritul pentru această primă bibliotecă de împrumut de pe actualul teritoriu al României şi din vechiul Imperiu Habsburgic îi revine lui Josef Klapka. Fiul unui farmacist ceh ajuns în Timişoara, Josef Klapka era, la începutul secolului al XIX-lea, tipograf şi editor. În 15 mai 1815, el înfiinţează biblioteca publică, cu posibilitate de împrumut şi cu sală de lectură. Aceasta funcţiona în clădirea în care azi se află sediul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş. La baza funcţionării bibliotecii stăteau 11 principii. Accesul la volume se făcea pe baza unui abonament lunar, de 2 florini, sau anual, de 25 de florini. De asemenea, pentru fiecare volum împrumutat se reţinea o garanţie de 5 florini. Alte reguli constau în înlocuirea volumelor deteriorate, plata unor abonamente mai mari pentru a împrumuta mai multe volume simultan, abonamente speciale pentru locuitorii de la sate şi împrumutul către copii doar cu acordul părinţilor sau al învăţătorilor. Cititorii îşi alegeau cărţile dintr-un catalog în care erau trecute toate cele 3.550 de titluri.
În 1819, Josef Klapka devine primarul oraşului Timişoara, funcţie pe care o va ocupa până în 1833. În calitate de primar, proprietarul primei biblioteci se remarcă prin decizii care au contribuit la modernizarea urbei şi la ridicarea nivelul de trai al locuitorilor. Însă, se pare că atribuţiunile de edil local nu îi mai lăsau suficient timp şi pentru afacerile personale. Prin urmare, Josef Klapka a fost nevoit să vândă familiei Beihel biblioteca, în anul 1831. Istituţia va funcţiona până după revoluţia din 1848.
La data de 15 mai 2007, pe zidul fostei biblioteci s-a dezvelit o placă comemorativă cu inscripţia „Biblioteca Klapka Timişoara, 15 mai 1815”. Tot atunci a fost lansat şi volumul „Biblioteca Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic”, aparţinând istoricului Ioan Haţegan şi filologului Gabriel Zănescu. Cu siguranţă, poziţia Timişoarei, de avanpost cultural în România şi Imperiul Habsburgic, este un lucru demn de reţinut de bănăţeni şi nu numai. Mai ales în era zeilor atotştiutori Google şi Wikipedia, a generaţiilor copy/paste şi a bibliotecilor lăsate în paragină de un stat lipsit de orice strategie în domeniul livrescului.

Trimite prin email

Citiri: 2398

Comentarii (4)

...

Eu am scris un comentariu , cine l-a sters. Am spus ca e un articol frumos, interesant si bun pentru informarea noastra.

iordanescu , 08 July 2010

• 
• +0
• 
• 

???

Comentariu aici? A intrat si pe urma a disparut? Ciudat. Multumesc oricum! :)

F. Puscas , 08 July 2010 | url

• 
• +1
• 
• 

...

Domnule Puscas, apreciez interesul d-vs pentru comentariile ce se fac cu privire la articolele pe care le scrieti. Asta denota seriozitate, responsabilitate si interes pentru mai bine. Mai este si o mandrie personala pentru ca va sunt cititite articolele. Deasemenea ce prezinta interes este si comentat.

iordanescu , 09 July 2010

• 
• +0
• 
• 

...

In masura in care timpul imi permite, imi place sa existe o comunicare in subsolul textelor mele. Iar cand am comentatori pertinenti si cu bun simt, cu atat mai mult imi face placere sa le raspund, chiar daca prin comentariile lor imi semnaleaza pripriile-mi greseli. Probabil ca multimea comentatorilor rautaciosi (doar de dragul de a fi rautaciosi, fara a oferi un feed-back util) ii face pe multi sa se inchida in turnul de fildes si sa nu raspunda niciodata la comentarii. :)

F. Puscas , 09 July 2010 | url

• 
• +0
• 
• 

Scrie un comentariu

Nume

Email

Website

Titlu

Comentariu

mai mic | mai mare

Subscribe via email (registered users only)

Am citit si sunt de acord cu Termenii si conditiile de folosire

Scrie codul antispam

Adauga comentariu